Foișorul de Foc, reabilitat și consolidat după trei ani de lucrări. Imagini din dronă cu monumentul vechi de peste un secol

Valoarea lucrărilor de consolidare la Foișorul de Foc a fost de 25 de milioane de lei, adică 5 milioane de euro.

„Din 1978 nu se mai efectuaseră reparaţii. Este un monument istoric care a vegheat asupra Bucureştiului şi asupra bucureştenilor timp de mai bine de un secol. Acest edificiu emblematic, martor al atâtor momente cruciale din istoria noastră, a fost consolidat şi reînviat pentru a continua să inspire generaţiile viitoare. Transformarea Foişorului de Foc într-un muzeu de referinţă este cu adevărat o mărturie a respectului nostru profund pentru trecut, pentru angajamentul de a păstra vie memoria celor care au servit cu devotament patria”, a declarat ministrul de interne, Cătălin Predoiu, la inaugurarea muzeului, potrivit Agerpres.

Lucrările au constat în conservarea şi restaurarea Foișorului de Foc, iar potrivit ministrului Predoiu s-au folosit materiale cu proprietăţi şi aspect identice cu cele originale, s-au refăcut toate elementele ornamentale, plus refaceri de finisaje și înlocuiri de echipamente.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Istoricul Foișorului de Foc

Foișorul de Foc a fost construit în perioada 1890-1892, are o înălțime de 42 de metri și a fost conceput inițial drept un turn de observare a incendiilor și de avertizare a pompierilor. Se află în Sectorul 2, la intersecția străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand, practic între Obor, Calea Moșilor și Nerva-Traian.

Necesitatea ridicării Foișorului de Foc trebuie privită în contextul specific al Bucureștiului de la acea vreme. Orașul era vulnerabil la incendii din cauza străzilor înguste, a caselor construite din materiale inflamabile – lemn, șindrilă, paie, stuf – și densității mari a clădirilor. Având în vedere că un incendiu major devastase deja o parte semnificativă a orașului cu aproximativ 40 de ani în urmă, existau toate premisele ca un alt incendiu de proporții să izbucnească oricând, a relatat site-ul B365.ro. Prin urmare, Foișorul de Foc era o necesitate pentru a preveni și a gestiona astfel de dezastre.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Dar, pe lângă funcția de observare a incendiilor, turnul Foișorului de Foc avea și un rol esențial în alimentarea cu apă. Acesta fusese proiectat să servească atât pentru aprovizionarea zonelor periferice ale orașului, cât și pentru a furniza apa necesară intervențiilor pompierilor în caz de incendiu. Astfel, turnul avea un rol dublu, esențial pentru protecția și siguranța orașului.

Foișorul de Foc a funcționat drept turn de observație a incendiilor până în jurul anului 1911. Apariția liniilor telefonice și construcția unor clădiri mai mari au redus utilitatea Foișorului de Foc. Liniile telefonice permiteau transmiterea rapidă a alertelor de incendiu, iar noile clădiri mari blocau vizibilitatea turnului, făcându-l mai puțin eficient în observarea incendiilor.

În 1935 pompierii s-au mutat în altă cazarmă, iar turnul și-a pierdut scopul principal, urmând o perioadă în care a avut diverse întrebuințări. În 1963, clădirea-monument a fost transformată în Muzeul Național al Pompierilor.

Foișorul de Foc, alături de mai multe case vechi și străzi din zonă, a supraviețuit demolărilor și planurilor de sistematizare a Capitalei din ultima sută de ani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro