Epidemia văzută din Pata Rât, ghetoul din groapa de gunoi a Clujului. Locul unde întotdeauna s-a murit timpuriu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În plină criză de coronavirus, scriitorul Vasile Ernu, contributor al ziarului Libertatea, a realizat un interviu cu Eniko Vincze, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, activistă la Căși sociale acum!, despre situația oamenilor din Pata Rât.
„Am lucrat mulţi ani la o Trilogie a marginalilor care se ocupă cu analiza felului de a se organiza şi trăi a grupurilor marginale. Am priceput ceva fundamental: ca să înţelegi natura politică, socială şi economică a puterii, oricare ar fi ea, trebuie mai întâi să priveşti la felul în care ea îşi tratează grupurile marginale, vulnerabile, neajutorate. Adică felul în care puterea reprezintă interesele nu a grupurilor puternice, ci ale celor fragile şi fără de putere.
Acum în plină criză, când suntem sub asediul unui virus nou, am vrut să văd care este situaţia în Pata Rât, care este situaţia oamenilor abandonaţi la groapa de gunoi, una dintre cele mai mari zone de ghetoizare din UE, unde locuiesc în jur de 1.500 de cetăţeni. Să nu uităm că Pata Rât este „groapa de gunoi” a „oraşului-etalon” Cluj-Napoca şi unde locuiesc „abandonaţii”.
Zilele acestea am povestit cu Eniko Vincze, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, activistă la Căși sociale ACUM!, implicată în lupta pentru drepturile celor de aici.”
Vasile Ernu
-Dragă Eniko Vincze, spune-ne te rog care sunt în acest moment condiţiile reale din Pata Rît: cîţi oameni avem, care sunt condiţile de trai etc?
-În Pata Rât sunt patru zone separate cu istorii și condiții diferite, în total numărul de persoane care locuiesc acolo ajungând la 1500. În colonia Dallas și barăcile de lângă groapa de gunoi stau oamenii care și azi lucrează pe rampe (urmând calea părinților și bunicilor lor așezati aici în anii 1970). Locuințele modeste din Dallas au fost făcute de o fundație olandeză de caritate. Acești oameni asigură selectarea tonelor de deșeuri depuse în Pata Rât zilnic în condițiile în care autoritățile nu au fost în stare nici în ultimii 20 de ani să pună în funcțiune rampa ecologică promisă.
Pe strada Cantonului locuiesc familiile evacuate din oraș de autorități începând cu anii 2000, și descendenții lor care nu au avut niciodată nicio șansă să primească o locuință socială în oraș, sau să plătească pentru chiriile private exorbitante.
În 2016 am făcut un film despre asta: Dislocări. Rutele evacuărilor pe strada Cantonului (1996-2016). Oamenii stau în niște case de termopan și de lemn de circa 16 mp, făcute în anii 2000 de două organizații de caritate, sau în barăcile pe care le-au construit din propriile resurse. Marea majoritate a adulților de acolo lucrează la firmele de salubritate și de curățenie publică, ei asigură zi de zi colectarea deșeurilor și curățenia orașului.
În casele modulare locuiesc cele peste 70 de familii evacuate de pe strada Coastei în 2010, aceste modulare fiind construite de primărie la o distanță de sub 1000 de metri de la rampe. Ele continuă să trăiască într-un mediu extrem de toxic și după ce rampa veche a fost închisă, pentru că în locul său, în 2015, s-au deschis două rampe noi. Puteți să vedeți filmul nostru din 2019 despre asta: Rampele de gunoi din Pata Rât sunt toxice pentru oameni!
În 2012, UNDP a făcut o anchetă pe gospodării pentru a fundamenta așteptatele intervenții ale primăriei, care a arătat că cei mai mulți sunt copii sub 18 ani (circa 550), fiind urmați numeric de adulții între 18-44 ani (în jur de 460).
În comunitate erau atunci doar circa 70 de persoane între 45-54 de ani, 45 de persoane între 55-64 ani, și doar circa 10 persoane peste 65 de ani. Chiar dacă numărul locuitorilor a fluctuat între timp per total și pe zone, aceste tendințe au rămas valabile. Acest lucru ne arată că sunt prea puțini bătrâni acolo, și asta nu pentru că oamenii pleacă din Pata Rât la bătrânețe, căci nu au unde să se ducă, ci pentru că mor la o vârstă mult mai mică decât vârsta corespunzătoare speranței de viață în România (75 de ani) sau în județul Cluj (77 de ani).
-Spune-mi te rog, care sunt condiţiile de igienă privite mai ales din actualul context de epidemie ?
-Condițiile de trai din Pata Rât sunt condițiile cele mai grave văzute vreodată. Ele se aseamănă cu condițiile din cele mai inumane tabere de refugiați sau cu condiții de locuire săracă de timp de război.
Fără apă și curent electric în barăcile de pe rampă, dar și în colonia Dallas (unde celor circa 300 de oameni recent li s-a tăiat și apa de la cișmelele de pe stradă,) precum și strada Cantonului (unde două pompe de apă servesc circa 800 de persoane).
Desigur, în aceste comunități nu sunt toalete sau băi în casă. Prin 2014, la insistențele unor organizații internaționale, în Dallas primăria a amplasat un duș comun, iar pe Cantonului câteva WC-uri ecologice foarte precar întreținute de firma responsabilă cu asta.
Ridicarea deșeurilor menajere a fost întotdeauna o provocare majoră. Nici locuitorii, nici primăria nu au găsiț soluții, așa că gunoiul continuă să se adune, atrâgând șobolani și funcționând ca sursă permanentă de epidemii. Doar familiile care locuiesc în casele modulare au apă rece și curent electric în casă, respectiv câte un spațiu de toaletă împărțit între patru familii care stau într-un modul.
-În acest context care sunt riscurile igienice, sanitare, medicale la care sunt supuşi?
-Precum știm, recomandarea generală privind comportamentul în epidemia COVID-19 este de a reduce cât mai mult interacțiunile sociale și a nu ieși din casă decât în caz de aprovizionare cu alimente și urgențe.
În scrisoarea noastră formulată către autorități în 13 martie prin care am vrut să tragem un semnal de alarmă față de decidenții responsabili, i-am întrebat retoric: ce se întâmplă cu oamenii din Pata Rât care stau în locuințe neconvenționale caracterizate de aglomerație foarte mare și cu oamenii care au sistemul imunitar scăzut datorită locuirii în acest mediu de multe decenii?
Locuind în condiții de supraaglomerare, ei/ ele sunt extrem de expuși/ expuse la transmisia fulger a virusurilor și bacteriilor. În plus, lipsa utilităților elementare cum este apa și electricitatea, face ca asigurarea igienei, atât de necesară în această perioadă, să fie o provocare și mai mare pentru acești oameni.
Cum te poți apăra faţă de coronavirus prin spălarea frecventă pe mâini dacă nu ai apă în casă? Cum te poți proteja dacă ești nevoit(ă) să împărtășești 16 metri pătrați cu alte 5-6 sau mai multe persoane? Cum poți să ai grijă de sănătatea ta în proximitatea rampelor de deșeuri toxice?
-În cazul apariţiei unor boli sau în cazul dat, al apariţiei unei îmbolnăviri cu coronavirus, în ce măsură autorităţile pot acorda ajutor medicalpromt în acea zonă?
-Nu știu despre nicio intervenție din trecut care ar fi dat ajutor bănesc sau în medicamente oamenilor din Pata Rât în caz de epidemii de diverse boli. Fiecare persoană și familie a trebuit să se descurce pe cont propriu. Mergând la urgențe, la medicul de familie, sunând la salvare, care întârzie cam mult până ajunge acolo. Sunt foarte multe persoane care au murit de cancer în ultimii 10 ani. Oricine își poate da seama de pericolul virozelor, gripelor, hepatitei, pneunomiei și bolilor infecțioase într-un mediu în care nu se poate menține igiena, pentru că nu se poate menține igiena în condițiile în care nu ai apă în casă și toxicitatea deșeurilor te îmbolnăvește. Autoritățile ar fi putut să facă multe. Dar nu au vrut.
Direcțiile locale și județene de asistență socială și medicală și de sănătate publică, sau cele responsabile de protecția copilului sau a persoanelor cu dizabilități ar fi trebuit să se mobilizeze de mult și să propună Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Județean Cluj măsuri urgente de relocare în locuințe sociale adecvate în oraș și de îmbunătățire a condițiilor de trai de acolo până la finalizarea relocării. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Probabil s-au așteptat ca oamenii să plece de bună voie de acolo.
Dar unde să meargă? Marea lor majoritate lucrează în orașul Cluj, aici s-au născut, aici încearcă să își trimită copiii la școală, aici încearcă să găsească locuri de muncă, măcar din alea din care să supraviețuiască.
Faptul că primăria Cluj-Napoca a fost de acord ca Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj să primească un grant norvegian predefinit de 4 milioane de euro cu scopul desegregării (dar, prin care a reușit să mute doar 35 de familii din zonă, marea majoritate în afara orașului) nu înseamnă că a susținut efectiv relocarea din mediul toxic și izolat.
Autoritățile nu susțin eforturile anuale ale oamenilor de a-și depune cereri de locuințe sociale. Nimeni nu ne-a susținut nici pe noi, activiștii care împreună cu oamenii din Pata Rât am dat în judecată primăria și consiliul local și alte instituții pe chestiunea criteriilor nelegale și discriminatorii de atribuire de locuințe sociale, dar și pe chestiunea amplasării noilor rampe de deșeuri din Pata Rât la o distanță de sub 1000 de metri de la casele modulare.
În ceea ce privește cel din urmă proces, încă continuăm să strângem fonduri pentru a plăti costurile expertizei și măsurătorilor de laborator și celor topografice pentru a dovedi că gunoaiele sunt toxice și în Pata Rât nu se poate locui: Donează. Să aflăm dacă în Pata Rât se poate locui.
În orașul cu un buget anual de peste 320 milioane euro, primarul, viceprimarii și consilierii ne repetă neîncetat că fac tot posibilul, dar mai mult de atât nu pot să facă și nu pot soluționa problema de pe o zi pe alta.
Au venit cu programul de subvenționare a chiriei, care este un eșec din punctul de vedere al celor care nu găsesc proprietari care să vrea să le închirieze apartamente. Și celor din Pata Rât nu vrea nimeni să le închirieze. Au mai promis că vor investi 2 milioane de euro în cumpărare de locuințe de pe piață ca să crească fondul de locuințe sociale, dar timp de un an au reușit să cumpere doar 2 apartamente.
În loc să vrea să soluționeze situația din Pata Rât, autoritățile au putut-o agrava cu toate politicile de dezvoltare urbană din ultimele decenii care au generat evacuări, care nu au făcut niciodată o prioritate din creșterea fondului de locuințe sociale și care au condus la creșterea numărului celor care locuiesc în zona rampelor de deșeuri.
În 1990, în Pata Rât erau doar câteva familii în colonia Dallas. Cantonului, casele modulare, și creșterea numărului celor din Dallas – sunt o istorie a transformărilor capitaliste recente.
Situația dramatică de azi din Pata Rât este oglinda cea mai neagră a politicilor neoliberale implementate de autoritățile publice locale în ultimii 30 de ani.
În orașul inovației, orașul smart, orașul festivalurilor, orașul care a fost la un pas de la câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană și alte titluri, există 1500 de persoane în periferia poluată a Clujului (dintre care mulți fac muncă utilă pentru oraș în zilele sale cotidiene dar și în zilele sale grandioase din timpul TIFF sau UNTOLD; dar printre care sunt și mulți copii, multe persoane cu dizabilități, mulți bolnavi), toți condamnați la moarte timpurie datorită condițiilor mizere în care sunt nevoiți să locuiască.
-Ce ar putea face administraţia oraşului Cluj Napoca pentru ei în acest context de mare risc? Ce cere comunitatea, ce cer cei care lupă pentru drepturile lor?
-Pe 13 martie Căși sociale ACUM! am depus o scrisoare deschisă Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Consiliului Județean Cluj și Instituției Prefectului Cluj cu următoarele revendicări:
- Să întreprindă acțiuni de maximă urgență în zona Pata Rât, mobilizând resursele instituției proprii și ale altor instituții cu abilități în servicii de sănătate, cum ar fi Direcția de Asistență Socială și Medicală, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, Direcția de Sănătate Publică și alte instituții de stat locale și județene, în vederea următoarelor:Ajutoare de urgență sub formă de medicamente gratuite și alte servicii medicale necesare pentru persoanele infectate de toate tipurile de viroze în această perioadă.Intervenție rapidă în vederea amplasării unor stații mobile de igienă în zonele unde oamenii nu au apă în casă. Intervenție urgentă în vederea ridicării deșeurilor din proximitatea imediată a locuințelor.
- Ajutoare de urgență sub formă de medicamente gratuite și alte servicii medicale necesare pentru persoanele infectate de toate tipurile de viroze în această perioadă.
- Intervenție rapidă în vederea amplasării unor stații mobile de igienă în zonele unde oamenii nu au apă în casă.
- Intervenție urgentă în vederea ridicării deșeurilor din proximitatea imediată a locuințelor.
- Să elaboreze un plan de acțiune cu măsuri concrete pe următoarele 24 de luni de relocare a familiilor din Pata Rât în locuințe sociale adecvate din oraș și de asigurare a unor servicii de asistență socială și medicală care să îi sprijine în eforturile lor de a se integra din toate punctele de vedere în viața orașului.
- Să suspende imediat toate procedurile care ar putea conduce la evacuarea persoanelor care nu au o altă alternativă de locuire, pe toată perioada pandemiei declarate de OMS. Iar în perioada post pandemică să implementeze măsuri de prevenire și interzicere a evacuărilor care transformă evacuații în persoane fără adăpost.
Foto: Căși sociale ACUM!
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
