Ce sunt, de fapt, „puricii de zăpadă”

Deși numele poate fi înșelător, specialiștii explică faptul că acești „purici” nu sunt purici adevărați. Ei sunt, de fapt, colembole, nevertebrate foarte mici, înrudite cu insectele, care trăiesc în mod normal în sol, sub frunziș, în mușchi sau în stratul superficial de pământ.

„Acești purici sunt de fapt colembole, niște nevertebrate de dimensiuni mici, au un apendice care facilitează deplasarea prin salt și de aici ușoara confuzie. Aceste colembole apar pe toată perioada anului”, a explicat Teodora Florian, profesor doctor, citată de Servus Cluj.ro.

De ce apar colembolele iarna, pe zăpadă și pe copaci

Colembolele sunt prezente pe tot parcursul anului, însă iarna devin mult mai vizibile. Motivul este simplu: culoarea lor închisă contrastează puternic cu zăpada. Umiditatea ridicată, temperaturile relativ moderate și solul bogat în materie organică le pot determina să iasă la suprafață.

Pe copaci, ele apar mai ales pe scoarță, în crăpături, pe mușchi sau pe lemnul umed. Caută zone umbrite și umede, unde se hrănesc cu resturi vegetale, alge microscopice, mucegai și ciuperci care cresc natural pe scoarță.

Specialiștii explică însă că termenul „purici de zăpadă” este unul popular și se referă la mai multe specii de colembole. Cele observate pe copacii și zăpada din Cluj aparțin acestui grup, fără a fi neapărat vorba de o singură specie identificată precis. De exemplu, Isotoma saltans este o specie de colembol adaptată la frig, care apare frecvent pe zăpadă în perioadele de dezgheț.

Colembolele nu sunt periculoase pentru oameni sau natură

Specialiștii subliniază că nu este vorba despre o invazie periculoasă. Colembolele nu atacă oamenii, nu mușcă, nu înțeapă și nu transmit boli. De asemenea, ele nu dăunează copacilor și nu rod lemnul.

„Nu afectează și nu atacă oamenii, nici măcar nu pătrund în habitatul uman. Din contră, sunt o specie utilă fiindcă ajută la descompunerea resturilor vegetale, iar prezența lor indică un sol fertil”, a mai explicat prof. dr. Teodora Florian. Prin activitatea lor, colembolele contribuie la descompunerea materiei organice și la sănătatea ecosistemului forestier.

Colembolele și florile din casă: ce trebuie să știi

Colembolele pot apărea uneori și în ghivecele de flori, mai ales atunci când pământul este foarte umed. Ele nu mănâncă rădăcinile plantelor și nu distrug frunzele, ci se hrănesc cu mucegai, alge microscopice și resturi organice din sol. Pentru plante, nu reprezintă un pericol. Din contră, în număr mic pot indica faptul că solul are viață biologică. Problema apare doar dacă sunt foarte multe, semn că pământul este prea umed, lucru care poate afecta rădăcinile.

Nici pentru oameni colembolele nu sunt periculoase. Singurul disconfort este aspectul lor, mai ales când sunt vizibile la suprafața pământului.

Ce înseamnă când colembolele apar în număr mare

Dacă sunt observate în număr mare pe zăpadă sau pe trunchiurile copacilor, acest lucru indică, de obicei, o umiditate ridicată sau prezența unui strat bogat de mușchi și materie organică. Odată ce zona se usucă sau condițiile se schimbă, colembolele dispar de la sine. Pe scurt, prezența lor este un semn de viață naturală intensă, nu un motiv de îngrijorare.

În casă, dacă vrei să scapi de ele, soluțiile sunt simple: udări mai rare, un drenaj mai bun al ghiveciului și lăsarea stratului superior de pământ să se usuce. De cele mai multe ori, doar reducerea umezelii le face să dispară.

În concluzie, „puricii de zăpadă” văzuți în Cluj sunt colembole, organisme inofensive și utile, care apar natural în mediile umede și spun mai multe despre sănătatea solului decât despre vreun pericol real.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.