Procurorul care a luat șpagă 10 tone de motorină vrea prescripție sau reabilitare. Iulian Văduvan a fost condamnat „simbolic” pentru mită și spălare de bani

„Beneficii” estimate la 20.000 de euro

Pe de-o parte, fostul procuror încearcă să obțină revizuirea deciziei de condamnare din 2020, în cadrul unui proces care acum se află pe rolul Înaltei Curți, în contestație, după ce Curtea de Apel Brașov i-a respins cererea.

Pe de altă parte, Iulian Văduvan a deschis un proces în care cere reabilitarea, pe rolul Curții de Apel Brașov, cu termen pe 17 aprilie 2026.

Fostul magistrat a primit de la un om de afaceri 10 tone de motorină și mai multe contracte de sponsorizare încheiate pe numele soției, sub pretextul că aceasta, medic fiind, participa la congrese științifice organizate în Cipru, Uruguay, Tanzania sau Africa de Sud.

Aceste beneficii estimate la 103.610 lei (circa 20.000 de euro) i-au fost oferite lui Iulian Văduvan pe vremea când se afla la șefia Parchetului Sinaia, din partea unui om de afaceri care avea mai multe dosare la respectiva unitate de parchet.

• „Aceste foloase au fost pretinse și primite de magistrat în schimbul asigurării protecției omului de afaceri, în sensul soluționării cât mai rapid sau în mod favorabil (după caz) a plângerilor penale formulate de denunțător împotriva altor persoane și instrumentate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, precum și pentru soluționarea favorabilă a cauzelor care îl vizau pe el sau societățile pe care le reprezenta.
• În acest context, în perioada 2007 – 2015, inculpatul Văduvan Iulian Costin, în nume propriu sau ca prim-procuror, a adoptat soluții favorabile denunțătorilor în 12 dosare penale”, arătau procurorii DNA.

În cadrul procesului, judecătorii au ajuns la concluzia că respectivul om de afaceri n-a beneficiat de cine știe ce sprijin din partea fostului procuror, dar nici DNA nu a arătat exact cum s-a implicat Văduvan în favorizarea denunțătorului.

În schimb, magistrații au reținut că, într-adevăr, Văduvan a beneficiat de combustibil și s-a deplasat alături de soție în destinații exotice, totul pe banii respectivului om de afaceri.

Asta, precum și faptul că șeful Parchetului Curții de Apel Ploiești a spus despre el că „a condus armonios” Parchetul Sinaia, i-au asigurat lui Iulian Văduvan o pedeapsă orientată spre minimum prevăzut de lege, cu suspendarea executării. 

Cum a statuat Înalta Curte că se calculează prescrierea șpăgii

Iulian Văduvan și-a întemeiat cererea de revizuire pe Decizia nr. 1/20.01.2025 pronunțată de Înalta Curte în soluționarea recursului în interesul legii (RIL) legat de data de la care se socotește termenul de prescripție pentru mită, în ipoteza săvârșirii mai multor acte materiale.

Pe scurt, în astfel de cazuri, judecătorii ÎCCJ au statuat că termenul de prescripție trebuie calculat de la data la care a fost cerută prima șpagă, nu de la data la care a fost primită ultima.

• „În raport de decizia RIL, revizuentul a susţinut că pentru infracţiunea de luare de mită, reţinută în sarcina sa ca fiind comisă în perioada 2007-2012, termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 10 ani, prevăzut de art. 122 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1968, era deja împlinit încă din anul 2014, anterior datei de 16.05.2016, la care martorul (…) a înregistrat denunţul penal împotriva sa la Direcţia Naţională Anticorupție Ploiești.
• Astfel, decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie constituie un reviriment jurisprudenţial obligatoriu şi imprevizibil, cu valoarea unei împrejurări ce nu a fost şi nu putea fi cunoscută la soluţionarea cauzei şi care dovedeşte netemeinicia hotărârii de condamnare pronunţate, potrivit cazului de revizuire de la art. 453 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală”, a arătat Iulian Văduvan.

Cum motivează CA Brașov respingerea cererii de revizuire

Curtea de Apel Brașov a respins ca inadmisibilă, pe data de 6 februarie 2026, cererea de revizuire formulată de fostul procuror, pentru considerentele din Hotărârea nr. 2/2026, consultată de Libertatea:

• „Examinând cu ocazia rejudecării cauzei admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulate de (Văduvan Iulian-Costin – n.r.), Curtea constată că revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare, care permite instanţei penale să revină asupra propriei sale hotărâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. (…)
• Curtea constată că (…) o decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii nu poate avea semnificația unor fapte sau împrejurări noi, în accepțiunea art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, de natură să atragă reconfigurarea stării de fapt.
• De asemenea, soluţia de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…), solicitată de petent a fi dispusă în urma admiterii cererii de revizuire şi rejudecării cauzei, nu constituie o soluţie diametral opusă celei de condamnare, condiţie pe care ar îndeplini-o doar o soluţie de achitare, pronunţată potrivit oricăruia dintre cazurile de la art. 16 alin. 1 lit. a) – d) Cod de procedură penală.
• Trebuie menţionat totodată şi faptul că (…) deciziile pronunţate în recurs în interesul legii nu produc efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese, efectele lor nu pot fi extinse nici asupra altor hotărâri definitive.
• Modalitatea de interpretare şi aplicare a legii dezlegată printr-o asemenea decizie a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie exclusiv în cauzele aflate în curs de soluţionare la data publicării şi în cele viitoare, în măsura în care reglementările legale vizate rămân nemodificate.  
• Pe cale de consecinţă, nefiind invocate fapte sau împrejurări care să se circumscrie cazului de revizuire (…), Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de (Văduvan Iulian-Costin – n.r.)”, a reținut Curtea de Apel Brașov .

Decizia de condamnare: „Și-a dat seama că foloasele erau pentru a-l corupe”

Înalta Curte l-a condamnat pe Iulian Văduvan, pe 3 martie 2020, la pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată în ceea ce privește cantitatea de motorină de care a beneficiat fără să plătească și pentru o parte din contractele de sponsorizare încheiate pe numele soției.

Cu privire la alte contracte de sponsorizare, încheiate cu un al doilea afacerist, care l-a denunțat ulterior începerii urmăririi penale, Iulian Văduvan a fost achitat.

Aceeași hotărâre fusese pronunțată de Curtea de Apel Brașov, pe fond, în data de 22 octombrie 2018, pentru următoarele motive:

• „(…) Instanţa constată că este dovedită în cauză atât latura obiectivă cât şi cea subiectivă a infracţiunii de luare de mită.
• Sub aspectul laturii obiective, materialul probator de la dosar, astfel cum a fost evidenţiat, dovedeşte fără putinţă de tăgadă că inculpatul a primit de la martorul denunţător (…), administrator (al unor firme din Bușteni) (…) carburant auto cuantificat la 9.008,07 litri, în valoare totală de 43.289,62 lei şi a pretins în mod direct de la acelaşi martor denunţător (…) sume de bani în cuantum total de 60.321,12 lei, sumă pe care a şi primit-o deghizată sub forma unor contracte de sponsorizare.
• Contrar celor susţinute de inculpat, între foloasele primite de inculpat şi activitatea sa de serviciu este o legătură directă, întrucât aceste foloase au fost primite de inculpat în schimbul asigurării «protecţiei» denunţătorului şi a societăţilor acestora, fie că a fost vorba despre soluţionarea cu celeritate a plângerilor penale formulate de (denunțător – n.r.) şi instrumentate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, precum şi a cauzelor în care acesta sau societăţile reprezentate de el aveau diferite calităţi procesuale, fie că a fost vorba despre soluţionarea acelor cauze în mod favorabil.
• Au fost identificate un număr de 7 dosare în care inculpatul în calitate de procuror sau uneori de prim procuror a adoptat acte procesuale în intervalul (2007-2012, n.r.), dosare în care a fost implicat martorul denunţător sau societăţile conduse de acesta.
• Inculpatul deţinea o funcţie care îi permitea să aibă acces la dosarele în care martorul denunţător sau societăţile acestuia erau implicaţi şi prin conduita sa, a dat de înţeles martorului denunţător că va veghea la soluţionarea cu celeritate şi legală a plângerilor formulate de acesta din urmă.
• Împrejurarea că foloasele au fost primite de inculpat în intervalul de timp în care dosarele erau în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, că s-a dovedit în speţă că nu exista între inculpat şi martorul denunţător (…) o relaţie de prietenie apropiată care să justifice acordarea acestor foloase inculpatului, ci dimpotrivă, martorul denunţător era interesat de obţinerea unor soluţii favorabile în dosarele în care era implicat el sau societăţile conduse de el (considerând bineînţeles că avea dreptate în plângerile formulate de el), că inculpatul deşi primea aceste foloase periodic şi repetat nu s-a abţinut de la adoptarea anumitor acte în dosare (cu atât mai mult cu cât susţine că era prieten cu martorul denunţător), că în acest interval de timp cei doi s-au întâlnit de câteva ori şi au discutat doar în legătură cu foloasele, iar inculpatul a explicat denunţătorului de ce nu poate adopta anumite soluţii favorabile martorului denunţător în anumite dosare, conduce la concluzia că foloasele au fost primite de inculpat în legătură cu îndeplinirea actelor şi îndatoririlor de serviciu, acestea reprezentând un contraechivalent al conduitei pe care inculpatul s-a angajat să o aibă. 
• Faptul că inculpatul nu a făcut un act contrar acelor îndatoriri sau că a dat în cauzele în care martorul denunţător şi societăţile sale erau implicaţi şi soluţii defavorabile acestora, nu are nicio înrâurire asupra întrunirii laturii obiective a infracţiunii, în condiţiile în care infracţiunea de luare de mită are conţinuturi alternative, iar inculpatul este acuzat că a primit banii de la martorul denunţător pentru îndeplinirea actelor ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, nu şi de alte forme pe care le poate îmbrăca activitatea infracţională;
• Inculpatul a acţionat de aşa manieră încât să nu-l supere pe denunţător, respectiv îl asigura, de fiecare dată când dădea o soluţie defavorabilă, că nu a putut să-l ajute în acel caz, întrucât interese mai presus de voinţa lui au impus o astfel de soluţie.
• Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, se constată că vinovăţia inculpatului îmbracă forma intenţiei directe.
• Inculpatul şi-a dat seama că foloasele şi banii pretinşi şi primiţi de la martorul denunţător (…) nu i se cuvin şi că acesta i le oferă şi acordă pentru a-l corupe, în strânsă legătură cu atribuţiile de serviciu pe care inculpatul le avea şi cu funcţia deţinută de acesta şi cu toate acestea, le-a acceptat şi a adoptat o perioadă mare de timp o atitudine de natură a-l convinge pe denunţător că acţionează în mod constant în activitatea sa de serviciu în sensul protejării intereselor sale şi ale societăţilor comerciale aparţinând martorului denunţător”, se arată în Hotărârea nr. 58/2018.

Motivarea pedepsei cu suspendare: „A condus armonios Parchetul Sinaia”

În aceeași amplă motivare, după ce judecătorii rețin că și fapta de spălare de bani există, instanța conchide că Văduvan are circumstanțe personale pozitive, motiv pentru care pronunță o condamnare orientată spre minimum prevăzut de lege, a cărei executare o suspendă:

• „Este adevărată susţinerea inculpatului în sensul că infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, existenţa acesteia nefiind condiţionată de pronunţarea unei soluţii de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile şi tot atât de adevărat este că infracţiunea de spălare a banilor nu trebuie reţinută automat în sarcina autorului infracţiunii din care provin bunurile, însă în speţă, dat fiind că inculpatul a desfăşurat acţiuni specifice spălării de bani, adică a ascuns adevărata natură a provenienţei banilor luaţi cu titlu de mită, disimulând provenienţa acestora prin încheierea unor contracte de sponsorizare pentru activitatea soţiei sale, astfel că banii au intrat în contul acesteia, fiind însă folosiţi apoi şi de inculpat, este întrunit elementul material din cadrul laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor, precum şi restul conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni.
• Contractele de sponsorizare au fost întocmite şi semnate de inculpat şi au fost duse personal de inculpat martorului denunţător (…) pentru a fi onorate.
• Chiar în condiţiile în care activitatea trecută pe contractul de sponsorizare ca fiind sponsorizată a fost realizată – astfel cum rezultă din actele dosarului – împrejurarea că în acele excursii în străinătate, în destinaţii costisitoare, s-a deplasat şi inculpatul alături de soţia sa, beneficiind astfel în mod direct de sumele menţionate în contractele de sponsorizare, conduce la concluzia că întocmirea acestor contracte s-a realizat în realitate pentru a ascunde adevărata natură a banilor luaţi de inculpat de la martorul denunţător (…) cu titlu de mită.
• La aceasta se adaugă faptul că, potrivit raportului de expertiză existent la dosar, o parte din  banii obţinuţi  prin intermediul contractelor de sponsorizare au fost retraşi de la A.T.M.-uri din Bucureşti, fără a se putea cunoaşte de către cine anume.
• Inculpatul folosea astfel contul soţiei sale, pentru a se pune la adăpost de o legătură directă care s-ar fi putut realiza între sumele primite de la martorul denunţător şi el.
• Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de spălare de bani s-a comis de către inculpat cu intenţie directă, calificată prin scop. Inculpatul a urmărit comiterea infracţiunii pentru ascunderea adevăratei naturi a banilor proveniţi din infracţiunea de luare de mită. (…)
• Pe de altă parte, analizând circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa reţine că acesta este o persoană cu vârstă tânără, fără antecedente penale, cu studii juridice, licenţiat în drept, a avut calitatea de procuror imediat după absolvirea formelor de învăţământ specifice, calitate pe care a deţinut-o şi la momentul comiterii faptelor, la care se adaugă funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia.
• Traseul profesional al inculpatului a fost, până la data comiterii faptelor, unul foarte bun; din actele şi înscrisurile depuse rezultă că a avut o preocupare constantă în pregătirea profesională, a absolvit diverse cursuri şi specializări şi a fost perceput de către colegii de muncă ca o persoană corectă, bine pregătită profesional.
• Pe lângă înscrisurile depuse de inculpat în circumstanţiere, în etapa cercetării judecătoreşti, a fost audiat şi martorul (…), procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
• Acesta a arătat în declaraţia dată că inculpatul a condus eficient unitatea de parchet unde avea calitatea de prim procuror şi s-a preocupat continuu de pregătirea sa profesională, adoptând soluţii corecte în dosarele pe care le-a instrumentat sau în dosarele în care se adoptau soluţii de netrimitere în judecată.
• A avut o bună colaborare cu colegii de serviciu, iar climatul menţinut în instituţie în perioada în care unitatea de parchet a fost condusă de inculpat a fost unul armonios, unitatea de parchet menţionată înregistrând indicatori buni atât cantitativi cât şi calitativi.
• Rezultă din actele dosarului că inculpatul este căsătorit şi că a avut în societate până la momentul comiterii faptelor o conduită bună.
• Din analiza circumstanţelor reale ale faptei şi din cele personale ale inculpatului rezultă un pericol social concret mediu al faptelor, astfel că ţinând seama şi de scopul pedepsei şi posibilităţile reale de reintegrare socială ale inculpatului, instanţa apreciază că orientarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului pentru fiecare dintre infracţiunile comise spre limita minimă prevăzută de lege este în măsură să asigure o sancţionare eficientă, în acord cu scopul prevăzut de art. 52 din Codul penal de la 1968, nefiind necesară o orientare a pedepselor spre mediu sau maxim”, mai notează magistrații în documentul citat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro