Japonia pierde 1.600.000.000 de dolari în fiecare zi pentru o greșeală banală din anii ’50. Ce este „norul” invizibil care a îmbolnăvit jumătate de țară

Aproape jumătate din populația Japoniei suferă de alergii

Japonia se confruntă în fiecare primăvară cu o problemă uriașă: milioane de oameni poartă măști, iau medicamente și evită să iasă afară din cauza alergiilor. În zilele cele mai grele, polenul se ridică din păduri ca un nor de fum. Doar că nu este fum, ci efectul unei decizii luate de statul japonez după Al Doilea Război Mondial, relatează BBC.

La vârful sezonului de alergii, pierderile economice provocate de concedii medicale și de reducerea consumului sunt estimate la 1,6 miliarde de dolari pe zi. Aproape 43% din populația Japoniei are forme moderate sau severe de febra fânului, o proporție mult mai mare decât în Marea Britanie sau Statele Unite, potrivit BBC.

Decizia luată după război care se întoarce acum împotriva Japoniei

Problema a început în anii 50 și 60, când Japonia încerca să își refacă pădurile distruse în timpul războiului. Autoritățile au plantat masiv două specii de arbori cu creștere rapidă: cedrul japonez, numit sugi, și chiparosul hinoki.

Scopul era să reîmpădurească rapid munții rămași fără copaci, pentru a preveni eroziunea, alunecările de teren și inundațiile. În plus, Japonia avea nevoie de lemn pentru reconstrucție.

„După Al Doilea Război Mondial, mulți dintre munții Japoniei au devenit golași, provocând dezastre în mai multe regiuni”, a explicat Noriko Sato, cercetător în silvicultură la Universitatea Kyushu, potrivit BBC. Ea a spus că reîmpădurirea pe scară largă a fost finanțată din bani publici pentru a preveni eroziunea solului.

Doar că soluția aleasă atunci a creat o problemă mult mai mare, care afectează acum viața de zi cu zi a milioane de oameni.

Pădurile plantate atunci acoperă azi o cincime din Japonia

Cedrii sugi și chiparoșii hinoki plantați în acea perioadă acoperă astăzi aproximativ 10 milioane de hectare, adică aproape o cincime din suprafața Japoniei. Ambele specii produc cantități foarte mari de polen fin, ușor purtat de vânt spre orașe. Problema s-a agravat în timp, pentru că acești copaci produc și mai mult polen după ce ajung la maturitate, iar multe dintre pădurile plantate după război au depășit deja această etapă.

În unele zile, imaginile filmate deasupra pădurilor arată ca și cum din copaci s-ar ridica fum. În realitate, sunt nori de polen care se împrăștie rapid spre zonele locuite.

Alergiile au devenit o problemă națională

Înainte de anii 60, limba japoneză nici măcar nu avea un termen pentru febra fânului. Astăzi, alergiile sezoniere sunt una dintre cele mai vizibile probleme de sănătate publică din țară. În fiecare primăvară, japonezii cumpără măști, medicamente antialergice și purificatoare de aer. Școlile, locurile de muncă și transportul public sunt afectate de valul de simptome: strănut, ochi iritați, oboseală și dificultăți de concentrare.

Impactul nu este doar medical. BBC arată că, la vârful sezonului, pierderile produse de zilele de boală și de consumul mai mic ajung la 1,6 miliarde de dolari pe zi.

Guvernul vrea să reducă polenul cu 50%

În 2023, Guvernul Japoniei a declarat alergiile o problemă socială națională și a anunțat că are un plan pentru a reduce cantitatea de polen cu 50% în următorii 30 de ani.

Ca prim pas, autoritățile vor să reducă suprafața pădurilor de sugi cu 20%, operațiune care este însă foarte complicată. Japonia este una dintre cele mai împădurite țări industrializate din lume, iar aproape 68% din teritoriul său este acoperit de păduri.

În multe zone, pădurile ajung până aproape de orașe. Japonezii au și un cuvânt special pentru aceste zone de tranziție dintre natură și spațiul locuit: satoyama.

Orașele încep să înlocuiască plantațiile uniforme

Mai multe orașe și organizații locale au început deja să transforme plantațiile de un singur tip de copac în păduri naturale mai diverse. La Kobe, autoritățile au lansat un program de 15 ani prin care peste 180 de hectare de plantații vor fi înlocuite treptat cu păduri de foioase. În fiecare an, unele suprafețe sunt defrișate selectiv, iar speciile naturale sunt lăsate să se regenereze.

Primele rezultate sunt încurajatoare. Potrivit autorităților locale, biodiversitatea a revenit mai repede decât se așteptau.

„Monitorizarea faunei arată că tot mai multe animale și insecte revin în aceste zone, inclusiv specii rare”, a spus Atsushi Okada, reprezentant al biroului de mediu din Kobe, potrivit BBC.

Noile păduri nu sunt importante doar pentru reducerea polenului. Specialiștii spun că ele pot fi mai rezistente la schimbările climatice și la dezastre naturale, precum alunecările de teren și inundațiile.

Problema alergiilor nu se rezolvă repede

Chiar dacă planul guvernului va fi dus la capăt, problema nu va dispărea peste noapte. Aproximativ 80% dintre plantațiile actuale vor rămâne în continuare în Japonia. În paralel, cercetătorii caută și alte soluții, precum prognoze mai precise pentru nivelul de polen, tratamente medicale mai eficiente și metode noi pentru reducerea simptomelor alergice.

Schimbările climatice complică însă situația. Temperaturile mai ridicate și modificările de vreme fac ca sezonul polenului să înceapă mai devreme și să dureze mai mult. În 2025, Japonia a înregistrat cea mai timpurie dispersie de polen din istorie, potrivit datelor citate de BBC.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE