Procesul Hexi Pharma trebuia să înceapă în iunie 2017, când dosarul a trecut de camera preliminară la Tribunalul Bucureşti. Dar nicio instanță nu a dorit să-l judece. Așa că procesul a început abia în aprilie 2018 și a durat 5 ani – unul a fost la Tribunalul București și aproape 4 ani – la Curtea de Apel. 

În total, procesul a avut 60 termene – 10 la Tribunalul București, de cinci ori mai multe la Curtea de Apel București. 

Judecată reluată, chiar înainte de verdictul final

Pe 30 ianuarie 2019, Tribunalul Bucureşti a dat primul verdict în acest caz. Flori Dinu, director general al Hexi Pharma, a fost condamnată la 3 ani de închisoare, iar Mihail Leva, şef de producţie, la 3 ani şi 8 luni de închisoare. Hexi Pharma a primit o amendă penală de 2,6 milioane de lei.

În mai 2019, după ce decizia a fost contestată, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. 

În septembrie 2020, completul format din judecătoarele Lucreţia Postelnicu (preşedinta de atunci a completului) şi Iuliana Ciolcă a anunţat că va da verdictul final. Au urmat două amânări ale pronunţării. 

Pe 12 noiembrie 2020, la trei ani după ce dosarul a fost trimis în judecată, instanţa a anunţat repunerea cauzei pe rol şi reluarea cercetării judecătoreşti.

O lună mai târziu, în decembrie 2021, cele două judecătoare au cerut suplimentarea probatoriului cu un raport de expertiză ce trebuia să clarifice dacă din substanțele active intrate pe poarta fabricii Hexi Pharma, puteau fi produși toți dezinfectanții puși pe piață. Un jurist implicat în dosar a declarat atunci pentru Libertatea că raportul de expertiză e inutil.

Judecătoarele Iuliana Ciolcă și Lucreția Postelnicu, care au tergiversat procesul Hexi Pharma până la prescriere, candidează pentru poziții de magistrați la ÎCCJ
Judecătoarea Iuliana Ciolcă

Doi ani, procesul a fost amânat, succesiv, în aşteptarea raportului de expertiză. 

Între timp, fosta preşedintă a completului, Lucreţia Postelnicu a fost numită de CSM în conducerea Institutului Naţional al Magistraturii. În completul ce judeca dosarul Hexi Pharma, locul ei a fost luat de judecătorul Mihai Alexandru Mihalcea, cel care, alături de Iuliana Ciolcă (preşedinte complet) a dat, pe 3 martie, verdictul final.

Raportul de expertiză a fost finalizat abia în septembrie 2022. La final, el nici n-a mai contat, pentru că instanţa a constatat că, între timp, faptele s-au prescris.

Postelnicu şi Ciolcă, în drum spre ÎCCJ

Ambele judecătoare care au întors dosarul Hexi Pharma în 2020, înainte de verdictul final, candidează acum pentru postul de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

Lucreţia Postelnicu şi Iuliana Ciolcă s-au înscris la concurs în decembrie anul trecut, iar acum sunt pe lista judecătorilor de Curţi de Apel care îndeplinesc condiţiile de participare.  

Regulamentul CSM spune că acest concurs „se organizează în baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor, precum şi a conduitei acestora”. 

Comisia de evaluare a candidaţilor e compusă din doi judecători de la ÎCCJ şi un profesor universitar de la o facultate de Drept. 

Va conta și „respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor”

În prima etapă a concursului, sunt evaluate câte 30 de hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi. Se punctează capacitatea de analiză, coerenţa şi argumentaţia, dar şi „respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor”. 

Conform calendarului publicat de CSM, pe 6 martie ar trebui să fie publicate rezultatele acestor evaluări. 

Mai departe, după data de 15 martie, candidaţii declaraţi admişi în urma primei probe vor susţine un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a CSM, care „evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita candidaţilor”, iar apoi vor fi publicate rezultatele finale. 

Pentru Secţia Penală a ÎCCJ au fost scoase la concurs 6 posturi de judecători, la care aspiră 35 de candidaţi.

***

Cazul Hexi Pharma a fost descoperit de jurnaliștii Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan în decembrie 2015, după incendiul de la Colectiv. După aproape cinci luni de verificări, ei au publicat în Gazeta Sporturilor primul articol al investigației în 25 aprilie 2016.

Toate analizele de laborator ulterioare, realizate în țară și străinătate, constatările procurorilor, stenogramele înregistrărilor dintre angajații Hexi Pharma, mărturiile din instanță, precum și cele două verdicte au confirmat culpa firmei și a celor inculpați.

Jurnaliștii de investigație, după verdictul Hexi Pharma: „Justiție tergiversată înseamnă dreptate refuzată pentru sutele de mii de familii care au suferit în acest caz”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (15)
Avatar comentarii

andrei.v.c 04.03.2023, 15:50

Pai normal, doar nu au tras de timp degeaba, li s-a promis o loc călduț daca fac ce trebuie. *** ***

Acest comentariu a fost moderat pentru: incitare la violență

Avatar comentarii

gigi0602 04.03.2023, 17:24

Justitia din pacate este virusata de politic, servicii si interese personale.Nu conteaza decat interesele personale . A mai ramas doar justitia divina. Avem rabdare ... dar nu avem incredere in justitia romana.Pacat...

Avatar comentarii

Mirciulica 04.03.2023, 17:43

justitia din Romania este in realitate o bataie de joc, o cacealma unde magistratii, care isi stabilesc singuri salariile si pensiile prin interpretarea subiectiva a legilor, in totala incompatibilitate, sunt numiti politic pe pozitii de decizie, in functie de cat de mult au fost dispusi sa se faca pres la talpile politicienilor, unde s-a legalizat deja institutia prescrierii faptelor cu scopul ( intr-o complicitate mizerabila a magistratilor cu infractorii ) a absolvirii de raspundere a marilor infractori inclusiv din interiorul sistemului, de escamotare a realitatii si a implicarii unor persoane sau entitati in marile fapte de coruptie, unde sistemul insusi prin asa-zise "consilii superioare" se ataca in puseuri de boala autoimuna, aplicand discretionar sanctiuni celor ce ies din rand ca apoi acestea sa fie, tot de catre el, anulate, unde sanctiunile se aplica, atunci cand se aplica, in functie de pozitia in care s-a trezit dimineata justitiarul, unde nu exista nicio consecventa, nicio practica comuna de evaluare a gradului de vinovatie in vederea aplicarii unei pedepse corecte, unde pentru vietile pierdute ale unor oameni, pedeapsa data este simbolica, cu suspendare, unde infractorii chiar condamnati pot sa-si duca viata in statiuni mediteraneene, demonstrand si dispretul strainilor pentru sistemul nostru de justitie, unde marii infractori sunt eliberati fara a-si ispasi pedeapsa cu toate cu nici nu au returnat prejudiciul provocat statului etc. etc. etc. etc.

Vezi toate comentariile (15)
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.