Judecătorii nu cred că Gheorghe Vlădan, criminalul de la Perla, s-a căit pentru faptele comise. Cât mai stă în pușcărie 

Al treilea demers prin care cerea liberarea

Gheorghe Vlădan este deja la al treilea demers judiciar prin care solicită să fie pus în libertate mai devreme, alte cereri similare fiindu-i respinse în 2022 și 2023.

Deși a fost condamnat inițial la pedeapsa pe viață, Gheorghe Vlădan a reușit să obțină comutarea pedepsei într-una de 25 de ani (9.131 de zile), din care se consideră că a executat aproximativ 16 ani (5.998 de zile, executate și câștigate prin muncă și alte activități).

Pentru că în 2019 a împlinit vârsta de 60 de ani, Gheorghe Vlădan are dreptul să ceară liberarea condiționată la executarea a două treimi din pedeapsă.

A treia cerere de liberare condiționată a lui Gheorghe Vlădan a fost respinsă atât de comisia din Penitenciarul Jilava, pe 13 februarie 2025, cât și de Judecătoria Sectorului 4, pe 12 martie 2025, considerându-se în ambele cazuri că fostul polițist nu poate fi pus în libertate ca urmare a timpului insuficient pentru atingerea scopului pedepsei.

Instanța: Petentul nu s-a evidențiat în vreun fel în detenție

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 666/2025, din care redă principalele argumente pentru care judecătorul a considerat că „asasinul de la Perla” trebuie să rămână după gratii:

• „Instanţa apreciază că prin executarea fracţiei obligatorii de pedeapsă, având un total de 5.998 de zile câştigate şi executate, petentul condamnat a dobândit numai o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate.
• Împrejurarea că petentul a executat fracţia obligatorie prevăzută de legiuitor nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, fiind necesar ca acesta să dea dovezi temeinice de îndreptare pentru a se dispune liberarea condiţionată.
• În acest sens, instanţa reţine că liberarea condiţionată reprezintă măsura ce poate fi dispusă de instanţa de judecată constând în punerea în libertate a persoanei condamnate, înainte de executarea în întregime a pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, dacă sunt îndeplinite condiţiile strict şi limitativ prevăzute de lege. Măsura are caracter facultativ, nereprezentând un drept, ci doar o vocaţie generală a condamnatului, în acelaşi sens pronunţându-se şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (…).
• În ceea ce priveşte celelalte condiţii prevăzute de lege, instanţa reţine că în perioada executării pedepsei, condamnatul a avut un comportament conform normelor de deținere, fiind sancționat o singură dată cu avertisment pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioară şi fiind recompensat de 75 de ori, acumulând astfel un număr de două recompense de la ultima analiză a comisiei.
• De asemenea, instanța reține că acesta a dovedit interes pentru participarea la programe şi activități educative şi de asistenţă psihosocială organizate la locul de deţinere în raport cu perioada executată, aspect ce relevă o evoluție progresivă a deținutului din punct de vedere educațional, comportamental și relațional.
• Totodată, instanța nu poate ignora gravitatea și modul de săvârșire al infracțiunii ce face obiectul prezentului mandat de executare, respectiv infracţiunea de omor calificat.
• Gravitatea faptei sale a fost avută în vedere la momentul individualizării pedepselor, iar acest aspect nu constituie un motiv în sine de respingere a cererii de liberare condiţionată, dar cu toate acestea afectează profilul moral, social şi infracţional al persoanei, care reprezintă punctul de plecare în analiza dovezilor temeinice de îndreptare.
• Acest profil infracţional a cărui existenţă a fost pe deplin dovedită prin puterea de caracter (în sens negativ) de a comite o astfel de faptă constituie punctul de plecare în analiza existenţei dovezilor temeinice de îndreptare.
• Totodată, instanţa are în vedere şi perioada îndelungată rămasă de executat, respectiv aproape 10 ani, apreciind că totalul perioadei executate până în prezent nu este suficient pentru atingerea scopul preventiv şi represiv al pedepsei. Astfel, raportat la funcţia de exemplaritate a pedepsei, fiecare cetăţean trebuie să fie conştient de consecinţele la care s-ar expune în cazul încălcării legii penale.
• Eliberarea petentului din pedeapsa de 25 de ani de închisoare, prin simpla împlinire a fracţiei minime, ar fi de natură a avea un efect total opus. Evident, o astfel de măsură nu ar fi de natură a avea un efect descurajant, ba din contră, ar dovedi o lipsă de reacţie din partea statului faţă de cei care încalcă normele legale.
• Astfel, instanţa reţine că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracţia prevăzută de lege, deoarece faţă de acesta, funcţiile pedepsei nu au fost realizate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept.
• Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiţionate, în condiţiile în care petentul nu s-a evidenţiat în vreun fel la locul de deţinere, acolo unde ar fi trebuit ca funcţiile pedepsei să fie îndeplinite faţă de acesta, iar el ar trebui să fie redat societăţii cu convingerea că se va reintegra şi nu va mai încălca ordinea de drept.
• Prin urmare, instanţa apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului şi, faţă de cele reţinute mai sus, cererea va fi respinsă ca nefondată.
• Instanţa va fixa termen de reiterare a cererii la data de 13.08.2025, considerând că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înţeleagă că pentru a putea beneficia de instituţia liberării condiţionate trebuie să-şi intensifice eforturile de reeducare, să participe la activităţi care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar până în prezent”, se arată în Hotărârea nr. 666/2025.

Hotărârea de condamnare: A avut atitudinea de a ucide pe toată lumea

Pe data de 17 octombrie 2013, Curtea de Apel București a menținut pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru Gheorghe Vlădan, pronunțată pe fond de Tribunalul București. Iată principalele considerente din Hotărârea nr. 247/2013:

• „În mod corect a apreciat tribunalul că atitudinea inculpatului a fost în sensul uciderii victimelor faţă de împrejurarea că inculpatul nu a încetat după primul foc, nici după al doilea, acesta a continuat să tragă cele 11 gloanţe asupra celorlalte victime, fiindu-i în mod evident extrem de clar rezultatul produs faţă de primele victime.
• Acţiunea inculpatului a continuat, în raport de fiecare dintre victime, rezultatul urmărit fiind acela de a le ucide, fără cea mai mică intenţie de a întrerupe activitatea, atitudinea acestuia fiind evident în sensul pedepsirii victimei soţie, dar şi a celorlalte, astfel încât nu poate fi reţinută apărarea inculpatului.
• Chiar dacă am admite că nu a urmărit uciderea şi a celorlalte victime, în afara soţiei sale, a acceptat producerea şi a acestui rezultat, faţă de modalitatea în care a acţionat, fiind evident că tragerea de focuri de armă cu glonţ de la o distanţă de 1-2 metri într-o zonă vitală sau chiar într-o altă zonă este în măsură să provoace decesul.
• Față de derularea faptelor rezultă fără dubii intenţia inculpatului de a ucide atât victimele (Vlădan Florina – n.r.) şi (Bendre Mariana – n.r.), cât şi celelalte părţi vătămate, cu privire la care doar hazardul şi norocul au făcut ca rezultatul să nu fie decesul, Curtea apreciind că nu se impune reluarea concluziilor rapoartelor de necropsie şi a expertizelor medico-legale, toate aceste probe dovedind, dincolo de orice dubii, că încadrarea juridică este cea reţinută de tribunal, susţinerile inculpatului sub acest aspect neputând fi reţinute.
• Curtea reţine că inculpatul a săvârşit fapta pe fondul relaţiilor tensionate pe care le avea cu soţia, a premeditat fapta, şi-a organizat un plan temeinic pe care l-a urmat îndeaproape pentru a obţine rezultatul urmărit, Curtea neputând reţine atitudinea ulterioară a acestuia de remuşcare şi de regret, care nu poate fi decât formală faţă de tot ansamblul infracţional”, se arată în decizia de condamnare la închisoarea pe viață.

Cronologia atacului armat de la coaforul Perla

Gheorghe Vlădan, angajat MAI la data faptei, a luat decizia de a-şi ucide soţia şi pe colegele acesteia de la coafor, după ce a citit acţiunea de divorţ depusă de aceasta în instanță.

Pe 20 decembrie 2011, soţia sa, Florina Vlădan, a depus la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti acţiunea de divorţ, motivul fiind că Gheorghe Vlădan avea un comportament agresiv, ceea ce a determinat-o să părăsească domiciliul conjugal.

Gheorghe Vlădan a observat că în cuprinsul acţiunii de divorţ, soţia sa a trecut faptul că va folosi la proces declaraţii ale colegelor de la coafor, ceea ce l-a determinat pe Vlădan să ia decizia să le ucidă şi pe acestea.

În dimineaţa de 5 martie 2012, în jurul orei 7.00, Gheorghe Vlădan s-a deplasat la coaforul din zona Perla, unde a aflat programul de muncă al soţiei, apoi s-a dus acasă și a consumat alcool.

În jurul orei 17.30, Vlădan pătrunde în salon înarmat cu un pistol Glock cu 11 gloanțe în încărcător și, după o scurtă discuţie referitoare la divorţ cu soția lui, o împușcă în zona toracelui. Femeia cade la podea, dar nu moare pe loc, şi începe să se târască din faţa atacatorului, moment în care Vlădan îi trage al doilea glonț în picior.

În haosul creat, Vlădan deschide focul asupra persoanelor aflate în coafor, pe care le rănește, apoi revine la soția sa și îi trage în cap al 11-lea glonț din încărcător.

După comiterea faptelor, Vlădan s-a predat la personalul de pază al unei societăţi comerciale din apropierea salonului, unde a fost identificat şi apoi reţinut. Bilanţul atacului a fost sumbru: două persoane au decedat, printre care şi soţia lui Vlădan, alte şase fiind rănite. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro