Pentru prima oară în istoria modernă, capitala unei țări este în pericol de a rămâne fără apă potabilă

Este vorba despre Kabul, capitala Afganistanului. Raheela, mamă a patru copii, în vârstă de 42 de ani, luptă zilnic pentru a găsi apă pentru familia sa.

„Nu avem deloc acces la apă potabilă”, a spus aceasta pentru CNN. „Lipsa apei este o problemă uriașă care ne afectează viața de zi cu zi”.

Aproape jumătate din forajele orașului au secat deja

Lipsa apei afectează viața de zi cu zi a locuitorilor orașului. Creșterea populației, criza climatică și extracția excesivă au epuizat nivelul apelor subterane. Aproape jumătate din forajele orașului au secat deja.

Familia femeii plătește pentru fiecare picătură de apă și trebuie să aibă grijă este folosită, sacrificând alimente și alte lucruri esențiale doar pentru a bea și a face baie.

„Suntem profund îngrijorați”, a declarat ea. „Sperăm să plouă mai mult, dar dacă lucrurile se înrăutățesc, nu știu cum vom supraviețui”, a mai adăugat Raheela.

Marianna Von Zahn de la Mercy Corps avertizează că situația reprezintă o criză de sănătate și economică. În urmă cu trei decenii, Kabul avea mai puțin de 2 milioane de locuitori. După răsturnarea talibanilor în 2001, populația a crescut, crescând și cererea de apă. 

Kabulul depinde de apele subterane, alimentate de zăpada și topirea ghețarilor din munții Hindu Kush. Mercy Corps raportează că extracția excesivă a dus la scăderea nivelului apei cu până la 30 de metri în ultimul deceniu.

Au săpat 120 de metri înainte de a da de apă, însă nu o pot consuma

Potrivit aceleiași organizații, Kabul extrage anual 44 de milioane de metri cubi de apă subterană în plus față de cât poate natura să reaprovizioneze. Acest dezechilibru epuizează rezervele orașului și finanțele locuitorilor.

Unele familii, precum cea a lui Ahmad Yasin, au săpat fântâni mai adânci. Yasin, în vârstă de 28 de ani, locuiește într-o familie mixtă de 10 persoane din nordul orașului. De luni de zile, împreună cu fratele său, a stat zilnic ore întregi la coadă  la moscheea din apropiere, care are acces la o fântână mare, pentru a aduce găleți pline acasă pentru copiii, părinții, nepoatele și nepoții săi.

„Acest lucru ne împiedica să ne desfășurăm activitatea și ne afectează veniturile”, a spus el. Așa că au economisit timp de șase luni, sacrificând mâncarea, pentru a face rost de 550 de dolari pentru a săpa o fântână în curtea lor.

Yasin și fratele său au săpat 120 de metri înainte de a da de apă, însă nu o pot bea. „Nu este sigură”, a spus el.

„Din moment ce ne-am cheltuit toți banii pe fântână, nu ne putem permite să cumpărăm un filtru de apă sau apă purificată. Prin urmare, fierbem apa din fântână pentru perioade lungi de timp, o lăsăm să se răcească și apoi o bem”.

Kabul ar putea rămâne fără apă până în 2030

Mercy Corps avertizează că până la 80% din apele subterane din Kabul sunt contaminate. Dacă tendințele actuale continuă, UNICEF estimează că Kabul ar putea rămâne fără apă subterană până în 2030.

Pe lângă criza climatică, creșterea populației și gestionarea defectuoasă, criza apei din Kabul este agravată de turbulențe politice profunde.

Talibanii au preluat controlul asupra țării în august 2021, în urma retragerii haotice a forțelor conduse de SUA după aproape două decenii de război, aducând țara în pragul colapsului economic, deoarece asistența pentru dezvoltare și securitate a fost înghețată.

Decizia președintelui american Donald Trump de la începutul acestui an de a stopa ajutorul extern a provocat un nou regres al țării, cu consecințe paralizante.

„Așadar, asistăm la un amestec periculos: prăbușirea sistemelor locale, înghețarea finanțării și creșterea fricțiunilor regionale – toate acestea în timp ce afganii obișnuiți se confruntă cu o criză din ce în ce mai gravă în fiecare zi”, a spus ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE