Jurnalistul britanic Graeme Green a venit cu familia pentru 12 zile în România și a găsit în Transilvania ceva foarte diferit de imaginea cu Dracula vândută turiștilor străini. Munți aproape goi, păduri în care încă trăiesc urși, lupi și râși, lacuri vulcanice, mâncare locală și prețuri mult sub cele din marile destinații alpine ale Europei sunt lucrurile care l-au impresionat în călătoria sa prin Harghita, povestită într-un amplu reportaj publicat de The Guardian.
Cuprins:
Pentru jurnalistul britanic, surpriza a fost cu atât mai mare cu cât o mare parte dintre călătorii străini par să ignore regiunea. El scrie că aproximativ 85% dintre cei care vizitează zona sunt români, deși peisajele și experiențele de aici pot concura cu destinații montane mult mai cunoscute din Europa. Green a călătorit cu familia timp de 12 zile, cu mașina, și a ales cabane și pensiuni din Harghita în locul marilor hoteluri și al circuitelor turistice clasice.
Au plecat din Brașov spre nord, în direcția opusă Castelului Bran și industriei turistice construite în jurul vampirilor. Foarte repede, decorul s-a schimbat și au apărut drumuri pe care circulă încă fermieri cu căruțe trase de cai, biserici cu turle argintii, sate și berze care își fac cuiburile pe stâlpii de electricitate.
La Sâncrăieni, familia a găsit o cazare de unde putea vedea Munții Harghita, iar fiul jurnalistului, în vârstă de 4 ani, s-a jucat prin grădină cu animalele proprietarilor, în timp ce părinții au stat pe terasa de lemn și au admirat frumusețile României.
Una dintre experiențele care au marcat călătoria a venit în apropierea Lacului Sfânta Ana. Familia a vizitat mai întâi Tinovul Mohoș, pe care Green îl descrie ca pe un loc cu o vegetație atât de neobișnuită încât dă senzația unei întoarceri în epoca glaciară, apoi a ajuns la singurul lac vulcanic din România. Au mers și la un observator de animale sălbatice, unde au văzut patru urși hrănindu-se cu porumb.
Dar întâlnirea care i-a rămas cel mai puternic în minte nu s-a produs într-un loc amenajat. Pe drumul spre lac, familia a zărit o ursoaică și puiul ei mergând prin pădure și adulmecând aerul chiar la marginea șoselei.
Mai departe, familia a ajuns la Lacu Roșu, a trecut prin Cheile Bicazului și a admirat pereții uriași de stâncă dominați de Piatra Altarului. A urmat o oprire la Castelul Lázár, înainte de drumul spre Toplița. Aici, jurnalistul i-a întâlnit pe Samir Teslovan și pe fiul său, David, care organizează excursii în natură și tururi dedicate fotografierii animalelor sălbatice.
Cei doi i-au dus în Munții Gurghiu, departe de sate și orașe, într-o zonă aflată la aproximativ 1.550 de metri altitudine, o zonă foarte sălbatică, cu urși, lupi și râși.
Una dintre serile descrise de Green pare desprinsă mai degrabă dintr-o experiență montană veche decât dintr-o vacanță turistică organizată. La marginea pădurii, familia a stat în jurul unui foc, în timp ce păstrăvul era pregătit pe o lespede de piatră încinsă.
„Pe lângă păstrăv, Samir servește o brânză de oaie sărată de casă, numită burduf , și cârnați de miel, ambele de la ferma sa, și o sticlă de palincă, o țuică de prune călduroasă”, povestește jurnalistul, în timp ce își amintește liniștea și magia locurilor.
Călătoria nu a însemnat însă doar zile liniștite. Familia a urcat și pe Harghita Mădăraș, vârful de 1.801 metri, cel mai înalt din Munții Harghita. Pe măsură ce au ajuns spre vârf, au început tunetele și ploaia, iar norii au acoperit complet panorama. În locul priveliștii, Green descrie atmosfera neobișnuită creată de steagurile, crucile și monumentele strânse în zona vârfului, toate dispărând treptat în ceață.
Familia a ajuns și la Mini Transylvania Park, unde sunt reproduse în miniatură castele, palate și biserici din Transilvania, și la Insect Park.
În apropiere de Băile Homorod au revenit la observarea urșilor, de această dată dintr-un refugiu ascuns în pădure. Printre animalele văzute s-au numărat două femele mari, despre care jurnalistul spune că păreau gata să intre în conflict pentru zona în care era pusă hrana. Una dintre ultimele opriri a fost Lacul Zetea.
„Ne oprim în vasta întindere de apă deschisă și lăsăm jos vâslele pentru a pluti și a ne lăsa să derivă o vreme, și iată din nou: o senzație glorioasă, încărcată de baterii, de pace, natură și libertate, precum vântul”, descrie el.
Familia a ieșit aici cu caiacul, iar Előd Tímár, coproprietarul KayaKing, le-a spus că urșii ajung uneori până pe mal pentru a bea apă.
Pentru jurnalistul britanic, farmecul locului este dublat de costuri. El compară direct o vacanță în această parte a României cu Dolomiții și cu Alpii francezi și elvețieni și spune că aici totul este mai ieftin, dar mult mai autentic.
„O vacanță aici costă o fracțiune din prețul pe care l-ar costa în Munții Dolomiți sau în Alpii francezi sau elvețieni. Și mai bine, este remarcabil de puțin aglomerat, ceea ce face ca aventura să fie mai autentică”, spune acesta.
The Guardian oferă și câteva exemple concrete. La Casa Samir, cazarea cu mic dejun pornea de la 43 de lire sterline pe noapte, iar la Vila Adela de la 50 de lire. Organicle Lodge avea tarife de la 75 de lire sterline pe noapte, iar Turul Guesthouse de la 87 de lire. Excursiile montane organizate de Casa Samir porneau de la 94 de lire sterline de persoană. Observarea urșilor costa 35 de lire sterline de persoană la Medveles Székelyföld și 25 de lire la Băile Homorod, iar închirierea unui caiac pornea de la 6,50 de lire sterline pe oră.
Jurnalistul remarcă și identitatea aparte a Harghitei. El scrie că populația locală este în mare parte de origine maghiară, aproximativ 85%, iar cei mai mulți se identifică drept secui, iar această influență se vede peste tot: de la gulaș și kürtőskalács până la porțile secuiești sculptate din lemn din fața caselor.
După 12 zile petrecute prin pădurile și munții Harghitei, reportajul lui Graeme Green conturează astfel o Transilvanie foarte diferită de cea promovată în mod obișnuit în străinătate prin Dracula și Castelul Bran: mai sălbatică, mai puțin aglomerată și considerabil mai ieftină decât unele dintre cele mai cunoscute regiuni montane din Europa.