Vicepreședinta americană Kamala Harris a ajuns la București, vineri după amiază, în prima sa vizită oficială în România, în contextul amenințărilor apărute în urma războiului declanșat de Rusia. Prin această vizită, SUA vor să transmită un nou semnal de susținere a statelor de pe Flancul Estic al NATO. Ultima vizită a unui vicepreședinte american în România a fost în 2014, când Joe Biden, actualul lider de la Casa Albă, a venit la București.
Cuprins:
În conferința de presă comună cu președintele Klaus Iohannis, de la Cotroceni, Kamala Harris le-a mulţumit românilor pentru curaj şi pentru generozitatea faţă de refugiaţii ucrainen. Vicepreședinta americană a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul 5, numindu-l "absolut ferm" și a preluat mesajul transmis și de președintele Joe Biden încă de la începutul coflictului ruso-ucrainean, și anume că "un atac asupra unui stat NATO, este un atac asupra NATO" și că "Statele Unite vor apăra fiecare centimetru din teritoriul statelor NATO".
De asemenea, Kamala Harris a oferit pentru prima oară un răspuns clar la întrebarea dacă Rusia a comis crime de război în conflictul din Ucraina, afirmând că "orice atac intenționat asupra civililor este oribil și este o crimă". Răspunsul vicepreședintei americane vine la o zi după ce a cerut o anechetă internațională care să documenteze crimele comise de Kremlin împotriva civililor din Ucraina.
Referitor la suplimentarea trupelor NATO în România, Kamala Harris a declarat că SUA sunt angajate pentru apărarea României, fiind o situație dinamică care este tot timpul evaluată.
La rândul său, Klaus Iohannis a vorbit despre parteneriatului strategic bilateral și angajamentul SUA pentru securitatea României și a aliaților de pe flancul estic. "NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României", a mai spus președintele, adăugând că acesta "este un scenariu pe care cu toții dorim să-l evităm".
Cu privire la atacul de la Mariupol, Klaus Iohannis a spus că "este de neacceptat să vedem astfel de imagini în secolul 21 într-un război în Europa" și că aceste chestiune trebuie documentate pentru că la momentul potrivit instanțele și autoritățile compentente să urmărească acest fapte și să se stabilească la nivel internațional dacă sunt crime de război, cine se face vinovat și ce sancțiuni trebuie să suporte.
Liderul de la Cotroceni a mai spus că în discuția de astăzi, 11 martie, cu Harris, a ridicat problema flancului estic "care trebuie să fie puternic și bine echilibrat".
18:1511-03-2022Kamala Harris a părăsit România
În jurul orei 18:10, vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, a părăsit vineri seară România, după vizita oficială de câteva ore la Bucureşti.
16:2511-03-2022 Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Întrebare: SUA au în vedere să suplimente trupele din România și să furnizeze o prezență permanentă? Există informații că războiul s-ar extinde spre România și Rep. Moldova?
Kamala Harris: SUA sunt angajate pentru apărarea României. Este o situație dinamică și tot timpul evaluăm situația. În ceea ce privește comportamentul lui Putin nu pot specula, dar suntem foarte fermi și ca membri NATO un atac asupra unei țări este un atac asupra tuturor.
Klaus Iohannis: Nu avem date care să arate o agresiune asupra României. Acțiunea Rusiei a produs cu certitudine un rezultat vizibil, ferm, clar: unitatea NATO și hotărârea aliaților de a stat împreună și a se apăra împreună.
Întrebare: Crește criza umanitară, care credeți că este ieșirea din această criză?
Kamala Harris: De la început, SUA a încercat să se angajaze în activitități diplomatice. Putin nu a arătat nicio intenție să se implice în acțiuni diplomatice, am văzut acest lucru și la conferința de la Munchen. Noi am menținut activitatea noastră. Am observat de la Putin minciuni, dezinformare și agresiune. Noi considerăm că diplomația este modalitatea de a se rezolva aceste probleme și să ne asigurăm că aliații sunt puternici și există consencințe serioase.
Klaus Iohannis: Pachetul de sancțiuni a fost discutat cu SUA și UE și vom continua să discutăm cu aliații noștri. Am arătat astăzi că suntem fermi hotărâți să apărăm articolul 5 al NATO, iar dacă vor fi necesare noi sancțiuni, acestea vor fi aplicate.
Întrebare: Considerați că Rusia a comis crime de război în conflictul din Ucraina?
Kamala Harris: Este foarte clar pentru SUA că orice atac intenționat asupra civililor este oribil și este o crimă.
Klaus Iohannis: Imaginile sunt șocante. Am discutat aceste chestiune cu doamne vicepreședinte și cu ocazia summitului UE de ieri, aceste chestiune trebuie documentate pentru că la momentul potrivit instanțele și autoritățile compentente să urmărească acest fapte și să se stabilească la nivel internațional dacă sunt crime de război, cine se face vinovat și ce sancțiuni trebuie să suporte. Este de neacceptat să vedem astfel de imagini în secolul 21 într-un război în Europa.
Întrebare: România și vecinii sunt supuși unor costuri uriașe în condițiile refugiaților. Aveți nevoie de mai mult ajutor?
Kamala Harris: Am discutat cu președintele Iohannis despre toate problemele. Trebuie să înțelegem că suntem tot timpul în comunicare cu președintele Iohannis și legat de vulnerabilitatea situației în zona. Ne dăm seama de locul geografic al României și ne uităm și la ceilalți aliați din regiune. În ultimele săptămâni am întârit sprijinul nostru.
Klaus Iohannis: Rusia și-a început atacul împotriva Ucrainei din sud, din zona Mării Negre. Este un scenariu de care am avertizat de-a lungul anului. România are aproximativ 650 de kilometri de granița cu Ucraina, cea mai lungă granița a nostră. Suntem îngrijorați în ceea ce privește flancul estic și de aceea lucrăm tocmai pentru a consolida flancul estic împreună cu vicepreședinta Harris. Am ridicat problema flancului estic care trebuie să fie puternic și bine echilibrat, pentru că dacă o parte a flancului estic este puternică, iar alta mai slabă, atunci nu e echilibrat. Flancul estic trebuie să fie puternic pentru a apărat întreaga alianță NATO.
16:2011-03-2022Principalele declarații ale vicepreședintei Kamala Harris:
16:0511-03-2022Principalele declarații ale președintelui Iohannis:
15:4511-03-2022Întârziere față de programul anunțat
Declarațiile de presă vor avea loc cu întârziere față de programul oficial anunțat de Administrația Prezidențială.
14:4511-03-202215:30. Declarații de presă comune Klaus Iohannis și Kamala Harris
Președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele american Kamala Harris vor susține o declarație de presă comună, la 15:30, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni.
14:0011-03-2022Vicepreședinta SUA, la Palatul Cotroceni
Kamala Harris a ajuns la Palatul Cotroceni, unde a fost primită de președintele Klaus Iohannis. Cei doi urmează să discute timp de aproximativ o oră și jumătate, urmând ca la 15.30 să facă declarații de presă.
Ceremonia de primire a vicepreședintei SUA:
13:0911-03-2022Kamala Harris a ajuns în România
Aeroanava la bordul căreia se află Kamala Harris a aterizat pe aeroportul Otopeni. De aici, vicepreședinta SUA merge la Palatul Cotroceni, unde va fi primită de președintele Klaus Iohannis. Întâlnirea celor doi are loc în jurul orei 14.00. Cei doi vor susține o conferință de presă comună la ora 15.30.
***
Vicepreşedinta Statelor Unite Kamala Harris ajunge vineri la Bucureşti, pentru o vizită care are menirea de a asigura România de sprijinul ferm al Washingtonului, în plin război în Ucraina.
Harris va discuta despre acest sprijin concret cu Klaus Iohannis și va transmite mesaje publice de susținere atât pentru România și ceilalți membri NATO de pe flancul estic, cât și pentru Ucraina, care a reușit să reziste timp de două săptămâni unei invazii militare rusești.
Joi, Harris a făcut o vizită similară în Polonia, unde a subliniat mesajul repetat al Casei Albe, și anume că SUA sunt pregătite să protejeze „fiecare centimetru al teritoriului NATO”.
Vizita lui Harris este parte a unei ofensive diplomatice americane, care a inclus un turneu al secretarului de stat Antony Blinken prin șase țări europene, inclusiv Republica Moldova și statele baltice.
Harris va fi primită în jurul orei 14.00 la Cotroceni, pentru discuții cu președintele Iohannis, iar cei doi vor susține mai apoi declarații de presă comune. Potrivit Casei Albe, vicepreședinta SUA se va întâlni și cu oficialii ambasadei americane la București.
Oficiali de rang înalt ai administrației au declarat în prealabil că în timpul călătoriei, Harris va discuta atât cu Polonia, cât și cu România despre trupele suplimentare ce ar putea fi mobilizate aici și în țările vecine, precum și despre alte măsuri pentru consolidarea flancului de est al NATO, scrie Fox News.
La începutul lui februarie, președintele Joe Biden a anunțat desfășurarea suplimentară a 1.000 de soldați americani în România - este vorba despre militari dintr-un regiment de infanterie Stryker, aflați anterior în Germania.
Oficialii citați de Fox News au declarat că Harris va susține, de asemenea, necesitatea de a continua asigurarea de sprijin umanitar și asistență militară Ucrainei.
Harris va discuta și despre modul în care SUA și aliații din NATO pot impune costuri economice severe Rusiei și se va asigura că aceste acțiuni vor duce la o „înfrângere strategică” pentru Moscova, au mai spus oficialii.
Aproape 320.000 de refugiați ucraineni au intrat în România de la declanşarea invaziei rusești şi până marţi, la ora 0.00, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
În acest timp, România a fost, alături de Polonia, și o rută majoră de livrare de arme și echipament militar către Ucraina, potrivit oficialilor american citați de New York Times.
A existat și un ajutor direct oferit de București Kievului, deși unul mai puțin important decât cel oferit de alte state NATO. Concret, România a trimis, la sfârșitul lui februarie, combustibil, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente.
În prealabil, vicepreședinta SUA s-a întâlnit joi la Varșovia cu președintele polonez Andrzej Duda și cu premierul Mateusz Morawiecki, dar și cu refugiați ucraineni sosiți în număr mare în Polonia.
Ea a subliniat că scopul vizitei este de a arăta angajamentul Statelor Unite față de securitatea regiunii.
„În joc, chiar în acest moment, sunt unele dintre principiile directoare din jurul alianței NATO. Și, în special, chestiunea importanței apărării suveranității și integrității teritoriale, și, în acest caz, a Ucrainei”, a spus Harris, alături de Duda, potrivit CNN.
„Statele Unite sunt pregătite să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO. Statele Unite iau în serios faptul că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, a asigurat ea.
„Ceea ce ne obligă este indignarea morală pe care o simt toate națiunile civilizate atunci când ne uităm la ceea ce se întâmplă: bărbați, femei, copii, bunici nevinovați, bunici care fug”, a spus Harris, cu referire la efectele războiului din Ucraina. Ea a adăugat că în Ucraina sunt în curs de desfășurare „atrocități de proporții imaginabile”.
Harris și Duda au insistat de asemenea că SUA și Polonia sunt „unite”, în ciuda faptului că SUA au respins public propunerea Varșoviei de a trimite avioane MiG-29 către armata ucraineană.
„Vreau să fiu foarte clară. Statele Unite și Polonia sunt unite în ceea ce am făcut și sunt pregătite să ajute Ucraina și poporul ucrainean, punct”, a întărit vicepreședinta SUA.
La Varșovia, Harris a confirmat că două baterii ale sistemului de apărare antiaeriană Patriot au fost livrate Poloniei, în contextul războiului din Ucraina.
„Am desfășurat recent încă 4.700 de soldați americani în Polonia”, a declarat Harris, care a spus că aceștia se adaugă miilor de militari care au staționat, prin rotație, pe teritoriul polonez în ultimii ani.
„Suntem încântați că am anunțat săptămâna aceasta că am direcționat două sisteme de apărare antirachetă Patriot către Polonia și astăzi pot anunța că am livrat aceste sisteme de rachete Patriot în Polonia”, a mai declarat Harris.
Polonia și România sunt doi dintre cei mai importanți aliați ai SUA în estul Europei, iar cele două țări găzduiesc elemente ale scutului antirachetă criticat în repetate rânduri de Vladimir Putin.