Lege cu dedicație pentru proiectele privind exploatarea pământurilor rare finanțată de UE.  ONG-urile protestează: „Tentativă de a forţa un regim de expropriere în interes privat”

Proiectul este semnat de parlamentari PSD, PNL, UDMR, AUR, SOS, USR și din grupul minorităților. Propunerea legislativă urmărește să stabilească și cadrul național pentru implementarea Regulamentului UE 2024/1252 (Critical Raw Materials Act – CRMA) în România, în special pentru proiectele miniere strategice recunoscute de Comisia Europeană.

În luna mai 2025, Comisia Europeană a anunțat că va finanța 47 de proiecte de minerit pentru materiale critice, în 13 state membre. România are trei proiecte în domeniul pământurilor rare, pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le finanțeze cu 615 milioane de euro. Banii europeni ar urma să finanțeze o exploatare de grafit, la Baia de Fier, în Gorj, dar și o carieră de magneziu, la Budureasa, în Bihor și o exploatare de cupru și aur, la Rovina, în Hunedoara. Proiectul de exploatare a grafitului a fost inițiat de compania românească Salrom, în timp ce investiția din Munții Apuseni aparține unui fond privat de investiții american (Amerocap LLC), prin intermediul companiei locale Verde Magnesium. Proiectul de la Rovina a fost inițiat de compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România. 

Regim special de autorizare

Proiectul de lege, care este dezbătut în procedură de urgență, creează un regim special accelerat de autorizare pentru proiectele miniere strategice, instituie un „ghișeu unic” pentru coordonarea tuturor avizelor și stabilește termene stricte pentru avizele de mediu și construcții, mai reduse în timp decât cele prevăzute de legislația actuală. Actul normativ mai introduce mecanisme extinse de expropriere pentru proiectele miniere strategice, asemănătoare celor de utilitate publică, centralizează deciziile de mediu la nivel național și modifică mai multe legi existente (mediu, construcții, minerit, expropriere). De asemenea, este creată o procedură judiciară specială, cu termene reduse și competență exclusivă la Curtea de Apel București. În plus, va permite autorităților și titularilor de proiect să remedieze defecte legale în timpul litigiilor, precum și să reutilizeze documentația chiar și după anularea unor avize.

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că prin acest proiect se va crea cadrul instituțional necesar punerii în aplicare a Regulamentului UE. 

„Apare ca necesară crearea unui cadru instituțional apt să asigure coordonarea eficientă a măsurilor naționale cu obiectivele trasate la nivelul Uniunii Europene în privința proiectelor strategice, recunoscute ca atare în conformitate cu prevederile Regulamentului. Acest cadru va permite delimitarea clară a atribuțiilor între autoritățile și instituțiile publice centrale, consolidarea capacităților administrative și instituționale, precum și crearea unor mecanisme de cooperare interinstituțională și interministerială. Totodată, este necesară asigurarea unui flux informațional coerent și prompt între instituțiile responsabile, mediul de afaceri și Comisia Europeană, pentru a garanta transparența și eficacitatea procesului decizional”, se precizează în documentul prezentat, în numele tuturor parlamentarilor semnatari, de deputații Ilie Toma și Natalia Intotero, din Hunedoara, respectiv Adrian Câciu, din Dolj.

Proiectul mai vizează stabilirea unor proceduri simplificate și a termenelor-limită pentru obținerea autorizațiilor aferente proiectelor strategice. „Se urmărește, în special, reducerea sarcinilor administrative, accelerarea dezvoltării proiectelor strategice miniere și consolidarea principiului securității juridice în vederea susținerii politicii de reindustrializare a României. Astfel, se susține dezvoltarea economiei României, pentru a se asigura accesul la o aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice”, mai afirmă inițiatorii proiectului. În plus, se propune o detaliere a atribuțiilor ghișeului unic, care va fi responsabil de facilitarea și coordonarea procesului de acordare a autorizațiilor pentru proiectele privind materiile prime critice.

Utilitate publică pentru exproprierea terenurilor

Cea mai importantă și mai contestată modificare se referă la simplificarea procedurilor de dobândire a folosinței și accesului la terenurile pe care se efectuează activități miniere: „Se impune reglementarea unor mecanisme clare și rapide pentru dobândirea drepturilor de folosință și acces în perimetrele de explorare și exploatare a proiectelor miniere strategice cu respectarea strictă a dreptului de proprietate și a interesului public. Asigurarea accesului la perimetrele afectate proiectelor miniere strategice se poate realiza prin mecanisme juridice deja disponibile în cadrul legislativ actual – anume, prin concesionare sau prin expropriere, cu despăgubire adecvată”. Procedurile de expropriere ar urma să capete un caracter de utilitate publică, ce rezultă și din „obligațiile asumate de statul român în implementarea Regulamentului UE”, în timp ce modificările legislative propuse vor impune, în continuare, în mod obligatoriu, „acordarea unei despăgubirii juste și prealabile persoanelor vizate de aceste proceduri”.

Introducerea conceptului de utilitate publică este motivat prin fragmentarea mare a  proprietăților din România și „exercitarea potențial speculativă a unor proceduri judiciare”, care pot conduce la amânarea semnificativă și chiar la blocarea pe termen nedefinit a unor proiecte de interes public major, ceea ce ar contraveni obligațiilor asumate la nivel european. Parlamentarii inițiatori mai afirmă că, prin adoptarea acestui proiect de lege, pe termen mediu și lung (5 ani), se anticipează o creștere semnificativă a veniturilor bugetare, rezultată din impulsionarea investițiilor în sectorul minier și industrial și atragerea de capital privat semnificativ. 

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, unde a primit raport favorabil în Comisia pentru Economie a Senatului. Senatorii din Comisia Juridică și cei din Comisia pentru Administrație Publică au decis, marți, 7 aprilie 2026, amânarea votului pe raportul legii, ca urmare a apariției, în ultimul moment, a unor amendamente. Fiind vorba de o lege organică, va avea nevoie, pentru adoptare, de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, respectiv 68 de voturi. Termenul de adoptare tacită în Senat este 22 aprilie 2026, după care urmează votul final în Camera Deputaților. 

Petiție pentru respingerea legii

Una dintre organizațiile care se opun proiectului și care se manifestă activ în domeniul investițiilor din minerit, Declic, a inițiat o petiție care a adunat, în mediul online, peste 21.000 de semnături. Reprezentanții asociației susțin că, dacă legea aflată în procedură de urgență trece, statul creează un precedent fără întoarcere”, iar companiile vor putea să ia casa și terenul unor persoane private, dacă se află în zone pe care Parlamentul le-a declarat „strategice”.

„Proiectul de lege creează privilegii pentru companiile miniere: autorizări accelerate, proceduri de mediu reduse la formalitate și, pentru prima dată în România, posibilitatea de a expropria cetățenii în favoarea unor afaceri private. Până acum, statul putea lua terenuri și case doar pentru utilitate publică: drumuri, școli, spitale. Această lege introduce o excepție fără precedent: companiile miniere primesc drept de preempțiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanșa exproprierea dacă terenul nu e obținut «voluntar»”, susțin cei de la Declic. Potrivit acestora, prin proiect, procedurile de mediu sunt reduse la 30 de zile, consultarea publică e înjumătățită ca timp și toate deciziile sunt centralizate la București. „Procesele se mută la Curtea de Apel București, cu termene între două și zece zile, imposibil de respectat pentru oamenii din zone îndepărtate din țară. Dacă o autorizație e anulată de instanță, poate fi remisă imediat cu aceeași documentație”, mai susțin reprezentanții Declic.

În plus față de acest demers, un număr de 60 de organizaţii neguvernamentale au transmis, marţi, o scrisoare oficială către preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi către secretarul general adjunct, avertizând că acest proiect de lege permite exproprierea cetăţenilor în favoarea companiilor miniere private şi elimină proceduri de mediu esenţiale. ONG-urile solicită Comisiei Europene deschiderea unui EU Pilot – o procedură pre-infringement prin care Comisia verifică dacă un stat membru respectă dreptul european – privind proiectul de lege L143/2026.

Potrivit acestora, iniţiatorii proiectului de lege folosesc în mod fals şi abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252 pentru a justifica un pachet de măsuri care nu doar că nu sunt cerute de UE, dar contravin flagrant dreptului european şi Constituţiei României. 

„Aceste măsuri sunt o tentativă de a forţa un regim de expropriere în interes privat, interzis atât de Constituţie, cât şi de dreptul european”, a menţionat Stephanie Roth, reprezentanta reţelei Mining Watch România, în scrisoarea adresată oficialilor europeni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.