Inimi de 40, 60 și 80 de ani, salvate prin chirurgie „fără tăierea osului sternului”. Poveștile celor trei pacienți operați de dr. Stanislav Rurac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prin trei operații revoluționare, dr. Stanislav Rurac, chirurgul cu un palmares de peste 3.000 de intervenții salvatoare, rescrie standardele chirurgiei cardiace în România. Șeful secției de chirurgie cardiovasculară Monza II a marcat recent o premieră medicală: revascularizarea totală a inimii prin minitoracotomie. Despre această tehnică inovatoare „fără tăierea osului”, aplicată cu succes unor pacienți din trei generații diferite a vorbit, pentru Libertatea, chirurgul Stanislav Rurac.
Cuprins:
- Revoluție în chirurgia cardiacă: Revascularizarea totală prin minitoracotomie. Ce presupune această procedură complexă
- Avantajele chirurgiei minim invazive: „Pacientul este aproape vindecat la o lună”
- Trei pacienți, trei generații: Poveștile din spatele premierei
- Un parteneriat de elită pentru inimile pacienților români: dr. Stanislav Rurac și prof. dr. Oleksandr Babliak, renumit chirurg cardiovascular din Ucraina
- Viitorul standard în chirurgia cardiacă: Revascularizarea totală prin minitoracotomie
- Când veți face următoarele intervenții de acest tip?
Revoluție în chirurgia cardiacă: Revascularizarea totală prin minitoracotomie. Ce presupune această procedură complexă
Spre deosebire de chirurgia clasică, tehnica utilizată de dr. Rurac elimină trauma secționării sternului, reducând drastic riscurile și oferind o recuperare spectaculoasă, redând pacienților viața normală în doar câteva săptămâni.
Recent, ați realizat o serie de intervenții în premieră pentru România. Explicați-ne în ce constau?
Este vorba de revascularizația miocardică sau, cum știe toată lumea, bypass-urile aorto-coronariene. Este o revascularizație totală sau completă care se face prin minitoracotomie, deci nu se face prin sternotomie. Marea majoritate a operațiilor încă se fac cu tăierea osului stern, adică se deschide toracele complet-sternotomie. Asta întotdeauna a fost o problemă pentru pacienți, pentru recuperare și pentru riscurile operatorii.
Acum am prezentat o metodă gândită special pentru pacienții cu boală multivasculară — cei care au toate vasele coronariene afectate și necesită un bypass triplu sau cvadruplu.
Până acum, în țară și în lume, marea majoritate a acestor cazuri se făceau cu sternul deschis. Noi am reușit să le abordăm prin minitoracotomie, adică printr-o incizie mică între coaste.
Avantajele chirurgiei minim invazive: „Pacientul este aproape vindecat la o lună”
De ce este atât de important acest abord minim invaziv pentru pacient? Merită efortul tehnic suplimentar?
Ne „chinuim” pentru aceste tehnici datorită avantajelor enorme: risc scăzut de sângerare, risc mai mic de infecții și, practic, excludem cea mai mare complicație a chirurgiei cu stern deschis — mediastinita (infecția osului). Neatingând osul, nu ai cum să faci acea infecție.
Un alt aspect esențial este timpul de refacere. Pacientul stă în terapie intensivă, de obicei, doar 24 de ore, față de minim 48 de ore în cazul sternotomiei. Perioada de internare este mai scurtă, iar la două săptămâni postoperator, pacienții aproape că își reiau activitățile normale. La o lună sunt aproape complet vindecați, în timp ce în cazul metodei clasice recuperarea durează până la trei luni.
Trei pacienți, trei generații: Poveștile din spatele premierei
Pentru aceste premiere v-ați încumetat să operați pacienți cu profiluri foarte diferite. Ne puteți spune mai multe despre istoricul lor?
Au fost trei pacienți de diferite vârste, cu anumite comorbidități, precum obezitate, boală cronică pulmonară sau diabet zaharat. Nu au fost neapărat cei mai ușori pacienți.
- Tânărul de 40 de ani: A făcut infarct, dar a recuperat destul de bine. Avea leziuni tricoronariene și o dislipidemie familială importantă. Era destul de speriat de ideea de sternotomie, dar a acceptat această metodă nouă și s-a făcut intervenția.
- Doamna de 62 de ani: A fost programată la câteva luni după un infarct recent. Prima ei întrebare a fost dacă putem face această intervenție minim invaziv. S-a externat în a cincea zi post-operator.
- Seniorul de 83 de ani: Face parte din corpul medical și știa foarte bine riscurile. Suferea de o boală pulmonară cronică (BPOC). Chiar era mândru că pe el l-am operat minim invaziv, spre deosebire de un alt coleg căruia i se făcuse sternotomie. S-a externat, după ce am depășit micile provocări respiratorii.
Toți trei aveau leziuni tricoronariene severe și la toți s-a făcut triple bypass aorto-coronarian cu succes.
Un parteneriat de elită pentru inimile pacienților români: dr. Stanislav Rurac și prof. dr. Oleksandr Babliak, renumit chirurg cardiovascular din Ucraina
Această premieră a implicat și o colaborare cu un specialist de renume mondial. Cum s-a desfășurat procesul?
Da, a fost posibilă datorită colaborării cu profesorul Oleksandr Babliak din Kiev, cel care a inventat și a perfecționat această metodă numită TCRAT (Total Coronary Revascularization via anterior left toracotomy). Profesorul a venit special la noi și m-a asistat în aceste intervenții. A fost o surpriză plăcută pentru el să afle că vorbesc ucraineana, eu fiind născut în Bucovina de Nord. Deși avem o experiență vastă în chirurgia minim invazivă — peste 90% din operațiile pe care noi le facem pe cord sunt realizate în acest fel, de la profesorul din Kiev am avut nevoie de acele „tips and tricks” care trebuie văzute live.
Viitorul standard în chirurgia cardiacă: Revascularizarea totală prin minitoracotomie
Ar putea deveni acest tip de operație un standard în România?
Eu cred că da. Chirurgia valvei aortice prin minitoracotomie este deja un standard, și cred că același lucru se va întâmpla și cu această procedură. Oamenii au acces la informație și atunci când sunt operați vor să fie cât mai puțin invazivă intervenția. Există un aspect social important: interesul este ca omul să se poată întoarce la muncă într-o lună, nu în trei. Este adevărat că din păcate nu putem ignora aspectul financiar; sunt tehnologii avansate care nu pot fi făcute fără investiții și asta nu permite oricui să facă intervenția. Totuși, noi operăm un număr destul de mare de pacienți zilnic.
Când veți face următoarele intervenții de acest tip?
Probabil după Paște. Mai aștept să ajungă două instrumente medicale speciale. Nu este bine niciodată să pornești într-un drum nou fără să fii asigurat cu tot ce îți trebuie pentru a oferi siguranță maximă.
Din nefericire, mulți pacienți aflați la risc de infarct miocardic sau accident vascular cerebral nu prezintă simptome clare până în momentul critic. Există însă o investigație care poate identifica „pericolele invizibile” din artere prevenind aceste boli mortale. În cazul unor pacienți care au suferit infarct mocardic, post infarct e posibil să aibă nevoie de defibrilator cardiac. Dr. Elena Sauer, medic primar cardiolog electrofiziologie și aritmologie care profesează în Germania la Rhon Klinik AG și în România, la Spitalul Monza din București, a explicat pentru Libertatea ce presupune această tehnologie și cine sunt pacienții care au nevoie de ea.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
