Performanțele în cifre ale DNA Iași, structură condusă de Cristina Chiriac. Cum explică președintele Nicușor Dan că în 2025 a fost întocmit jumătate de rechizitoriu pe cap de procuror 

Libertatea a analizat rapoartele de activitate ale DNA din ultimii patru ani. Din perspectiva cifrelor, ultimul an, 2025, a fost dezastruos pentru structura teritorială a DNA Iași, șapte procurori reușind să trimită în judecată doar trei rechizitorii și să încheie opt acorduri de recunoaștere a vinovăției. Președintele a găsit explicații pentru această situație.  

„Eu cred că, pentru patru ani și 8-9 oameni, e destul de bine”

În ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Nicușor Dan a numit-o pe șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, procuror general al României, justificându-și decizia prin faptul că toți procurorii cu care a vorbit în ultimele luni i-au spus că DNA Iași e cea mai performantă structură teritorială a DNA din România. Prin urmare, în momentul în care Cristina Chiriac s-a înscris pentru funcția de procuror general al României, președintele Nicușor Dan a fost „foarte fericit”, iar în momentul în care a fost propusă de ministrul Justiției a fost „și mai bucuros”.

„Haideți să vă spun câteva lucruri, ce a făcut dânsa conducând patru ani o echipă de 8-9 oameni la Iași. În primul rând, această secție se ocupă de județele Iași și Vaslui. În județele Iași și Vaslui, azi, avem trimiși în judecată președintele Consiliului Județean Iași, primarul din Iași și președintele Consiliului Județean Vaslui. Nu văd o altă parte din România în care se întâmplă asta. Avem trimiși în judecată 20 de vameși și polițiști de frontieră. S-a mai întâmplat, dar nu foarte recent, în alte locuri. Avem șeful Vămii Iași trimis în judecată. Nici asta nu-i foarte des. Avem un rector și un decan trimiși în judecată pentru că au emis diplome pe bani. Avem un deputat trimis în judecată. Avem un șef de spital trimis în judecată. Avem trimis în judecată un ofițer de la Direcția Generală Anticorupție. Pentru că e la modă, avem și vreo 20 de funcționari de la Autoritatea Rutieră, de asemenea, trimiși în judecată. Eu cred că, pentru patru ani și 8-9 oameni, e destul de bine”, a explicat președintele Nicușor Dan performanțele DNA Iași.

Ce arată cifrele din rapoartele de activitate ale DNA

Libertatea a analizat rapoartele de activitate ale DNA Iași din perioada 2022 – 2025, iar cifrele arată că în anul 2022 au fost trimise în judecată, prin 6 rechizitorii, 22 de persoane (două firme și 20 de persoane fizice). Prin comparație, în 2021 au fost trimise în judecată 5 rechizitorii, cu 27 de inculpați. Tot în 2022 au fost întocmite 16 acorduri de recunoaștere a vinovăției. 

Din perspectiva calității persoanelor trimise în judecată de DNA Iași în 2022, „recolta” a fost una bogată, fiind trimise în judecată mai multe nume „grele”: primar al municipiului Iaşi, viceprimar al municipiului Iaşi, preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, arhitectul-şef al municipiului Iaşi, trei şefi de servicii, doi poliţişti locali, doi registratori cadastru, doi funcţionari publici, director general al Poliţiei Locale Iaşi, director de şcoală de arte, doi administratori de societate comercială, manager de spital, un inginer R.A.R. şi o persoană fără ocupaţie.

Anul 2023. Trimiterea în judecată a lui Buzatu

Bilanțul DNA Iași din 2023 arată că structura condusă de Corina Chiriac, cei șapte procurori ai DNA Iași (schemă completă) au fost emise 7 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 41 inculpați (40 persoane fizice şi o persoană juridică).  Calitatea celor trimiși în judecată: un preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui (Dumitru Buzatu), un inspector de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, doi ofiţeri de poliţie judiciară, 15 agenţi de poliţie, 13 lucrători vamali, un administrator societate comercială (acelaşi administrator fiind trimis în judecată în două cauze), un expert tehnic, doi directori şi un educator din cadrul învăţământului liceal, respectiv preşcolar, un agricultor și un consilier local.

Au fost încheiate și 14 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei: un reprezentat din cadrul UAT Municipiul Iaşi, un inspector tehnic RAR, un lucrător vamal, pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual, constituire a unui grup infracţional organizat. 

Anul 2024. Fostul ministru care lua mită între 100 și 500 de lei

În anul 2024, arată raportul de activitate al DNA Iași, au fost finalizate 9 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 42 inculpați (41 persoane fizice şi o persoană juridică). Potrivit documentului, printre cei 41 inculpaţi se află un medic fost ministru, un director de societate cu capital de stat, un director adjunct al Poliţiei Locale Iaşi, un director din cadrul ABA Prut, un jurist, un inginer, trei ofiţeri de poliţie de frontieră, doi agenţi de poliţie de frontieră, doi inspectori vamali, un funcţionar vamal, un poliţist local, un inspector tehnic atestat Registrul Auto Român, un consilier local de comună, un student şi restul inculpaţilor fără loc de muncă sau o calitate importantă.

Fostul ministru la care face referire raportul este Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății. Acuzațiile DNA nu au legătură cu perioada în care Tătaru era ministru, acesta fiind acuzat că lua mită de la pacienți sume cuprinse între 100 și 500 de lei. 

Bilanțul DNA Iași din anul 2024 mai arată că în acest an „au fost încheiate 22 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei: un funcţionar public din cadrul Primăriei Mun. Iaşi, 5 inspectori tehnici atestaţi RAR, un poliţist de frontieră, un agent de poliţie de frontieră, iar ceilalţi inculpaţi fără a avea un loc de muncă pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu”.

Anul 2025: Jumătate de rechizitoriu pe cap de procuror

Raportul de activitate al DNA Iași din 2025 arată o scădere dramatică a numărului de rechizitorii. Concret, numărul rechizitoriilor trimise în judecată în 2025 de DNA Iași a fost de trei ori mai mic decât în 2024, iar numărul persoanelor trimise în judecată a fost de șapte ori mai mic în 2024, cei șapte procurori ai DNA Iași întocmind 3 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați persoane fizice. „Peștii cei mari” au fost doi administratori de firmă şi un agent de pază. Restul inculpaţilor sunt „fără loc de muncă sau o calitate importantă”, se mai arată în raport. 

Nicușor Dan: „Manipulare și rea-credință”

Președintele Nicușor Dan a explicat că prezentarea ca dezastruoasă a activității din 2025 a DNA Iași „este cu adevărat manipulare și rea-credință”. 

„Unu: oricine știe cât de cât ce se întâmplă în Parchete nu se uită numai la rechizitorii, se uită și la acordurile de recunoaștere a vinovăției, pentru că – tocmai pentru că Codul penal, Codul de procedură penală au îngreunat foarte mult activitatea de judecată penală, cameră preliminară, prima instanță, a doua instanță, ani buni – șefi de Parchete sau de secții de Parchete din România și-au dat seama că e mult mai eficient pentru colectivul pe care îl coordonează, în loc să se concentreze pe rechizitorii, pe trimitere în judecată, să se concentreze pe recunoașterea vinovăției, în care făptașul recunoaște, nu te mai duci în instanță și îl condamni pe baza acestui acord de recunoaștere – primul lucru”, a spus președintele Nicușor Dan, în conferința de presă în care a anunțat numirea noilor procurori-șefi. 

O analiză a numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției arată, însă, că în 2025 a fost înregistrată și o scădere dramatică a numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției: 8, în comparație cu 22 în 2024, 14 în 2023 și 16 în 2022. 

Nicușor Dan susține că activitatea DNA Iași din 2025 a fost afectată de „un fenomen care va fi la fel de nociv cum a fost prescripția”. „În 2019, Înalta Curte a venit și a spus că ofițerii Direcției Generale Anticorupție, polițiști specializați, pot să facă orice fel de cercetare, în orice fel de caz, în orice fel de cercetare penală, și, în 2025, a venit și a spus invers: dacă nu e un polițist, orice cercetare penală pe care a făcut-o un ofițer DGA este nulă. Și atunci, dacă tu ești șef de structură de Parchet, nu trimiți un dosar în care știi că ai făcut o cercetare cu un ofițer DGA, ci încerci să dovedești prin alte mijloace penale că acel fapt s-a întâmplat, dacă ești prevăzător. Nu trimiți un dosar pe care știi că nu ai șanse să-l probezi”, a subliniat președintele Nicușor Dan. 

Un ultim lucru scos în evidență de Nicușor Dan a fost acela că, fără a fi „mare specialist”, „dacă ai bună- credință” și „chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți, totuși, și în 2024, și să vezi că, în 2024, secția DNA Iași, pe aceiași indicatorii, a fost cea mai bună dintre secții”. „Dacă ai bună-credință”, a subliniat Nicușor Dan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.