Leon Dănăilă, 88 de ani, membru al Academiei Române și profesor al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila, cercetător cu 18 brevete de inventator și autor a 59 de cărți și tratate de neurochirurgie, a fost invitatul ultimei ediții a „40 de întrebări cu Denise Rifai”, la Kanal D.
„Am descifrat doar 2-3 la sută din creierul uman”
Cifrele și renumele său sunt impresionate. Este considerat unul dintre cei mai mari specialiști în neurochirurgie din lume, în cei 60 de ani de carieră a realizat peste 40.000 de operații, fiind inclus în Academia Recordurilor Mondiale ca medicul cu cele mai multe operații neurologice.
„Am ajuns să descifrez doar 2-3 la sută din creierul uman, ceea ce e imens, având în vedere complexitatea lui”, a mărturisit medicul.
Crezul lui Dănăilă: „Nici să jefuiesc, nici slugă”
Conform declarației de avere, cel care a fost și senator PNL avea în 2016 un venit lunar de 4.500 de lei la Institutul de Neurologie și Boli Neurovasculare. După majorarea salariilor, în 2019, a ajuns la 18.500 de lei pe lună.
„N-am luptat să fac bani din suferința bolnavului. N-am avut tendința de a fi bogat. Cea mai mare satisfacție este recuperarea bolnavului, de aceea am fost să învăț și în Statele Unite. Am cheltuit mulți bani și pentru cercetare, și pentru publicarea cărților. Pentru a publica o carte de o mie de pagini, am vândut apartamentul! Dar cu condiția să locuiesc în el, într-o cameră, până la finalul vieții, da, este un lucru real! Am primit telefoane din Germania, din Irlanda, de la New York, au citit în ziare despre mine, au zis că-mi trimit bani ca să public cartea și le-am zis: «Nu. Trimiteți la editură, eu nu primesc niciun ban». Cartea a apărut, dar nu știu câți bani au primit cei de la editură”, a relatat profesorul.
„Când luam ceva de la pacienții săraci, aveam impresia că-i jefuiesc. Când luam de la bogați, aveam impresia că sunt slugă! N-am mai luat nimic”, a mai povestit Leon Dănăilă, devenit celebru și pentru consultațiile lui gratuite.
Efectele dezumanizante ale războiului
A avut o copilărie marcată de momente terifiante în Darabani, în nordul Moldovei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al foametei din 1947, ce-a urmat.
Tatăl său a făcut închisoare politică. Unii oameni îi aruncau puștiului câte o bucată de mămăligă pe geam, alții îl înjurau și-l dădeau afară din curte.
Mă duceam la 20-30 de kilometri de casă, copil fiind, și cerșeam! Ca să-mi salvez familia, mai aveam doi frați mai neputincioși. Pe malul Prutului, era singura posibilitate, cerșitul. Primeam d-alea gurii, dormeam noaptea în pădure. Nu exista nicio vietate, dormeam pe pat de frunze. Nu existau furnici, nu existau câini. Era un miros pestilențial de cadavre.
Leon Dănăilă:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro