Liceul din comuna Ciorogârla, județul Ilfov, este unul dintre cele 43 de licee din țară care au avut zero candidați promovați la sesiunea din iulie 2019 a examenului de bacalaureat. Toate aceste licee sunt tehnologice, majoritatea din comune sau orașe mici.
Anual, aproximativ 200 de elevi termină clasa a XII-a la liceul din Ciorogârla, dintre care jumătate sunt la învățământ de zi, iar ceilalți, la învățământ fără frecvență sau seral. Specializările pe care le-au absolvit elevii de anul acesta sunt de tehnician în turism, economie, transporturi sau electronist auto.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img7096-1024x683.jpg)
În 2019, doar 56 din cei aproape 200 de elevi s-au prezentat la Bac: 37 din seria care abia absolvise clasa a XII-a și 19 din seriile anterioare. Niciun candidat din promoția 2019 nu a luat Bac-ul. Singurii doi candidați care au trecut examenul, după ce-au făcut contestație, erau din seriile trecute.
Și în vara anului 2018 liceul a avut rezultate extrem de slabe la Bac: din 200 de absolvenți s-au prezentat doar 64 (48 din promoția 2018, 16 din seriile anterioare). Din cei 48, numai 6 au luat Bac-ul, iar din ceilalți 16, doar 4.
Situația este însă gravă la nivelul întregului județ. În ultimii ani, Ilfov a fost constant pe ultimul loc pe țară privind rata de promovare la Bac:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_46c04b4353c2edadecbfb81df8a3f60e.jpg)
- În 2019, județul a avut un procent de promovare la Bac de doar 38,44%.
- În 2018 a fost chiar mai rău: doar 34%.
Pe de altă parte, procentele de note peste 5 la Evaluarea Națională de la final de clasa a VIII-a sunt mai mari:
- 2020 – 68,9%
- 2019 – 71,6%
- 2018 – 68,8%
- 2017 – 76,9%
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img6841-1024x734.jpg)
La un pas de desființare
Fostul ministru interimar al educației Daniel Breaz, la propunerea predecesoarei lui, Ecaterina Andronescu, a dat anul trecut un ordin prin care toate liceele care n-au avut niciun absolvent cu Bac-ul luat să nu mai poată înființa clase de a IX-a în acest an școlar.
“Însă dacă la Bac-ul de anul acesta liceele vor avea cel puțin un candidat trecut, își recapătă dreptul de a forma clase de a IX-a”, ne-au explicat reprezentanții Ministerului Educației.
Avocatul Poporului a trimis, joi, o sesizare la Ministerul Educației pe motiv că articolul care face referire la licee cu zero promovabilitate la Bac este “o încălcare gravă a dreptului la învățătură, dar și o situație posibil discriminatorie”. Totodată, a invocat faptul că învățământul obligatoriu este până în clasa a X-a și că liceele cu niciun elev promovat riscă să fie desființate în 4 ani.
Liceul din Ciorogârla a scăpat de efectul acestei măsuri, pentru că a avut doi absolvenți din seriile trecute care au luat examenul de bacalaureat în 2019. Așadar, anul acesta și-a putut forma cele patru clase de a IX-a, la fel ca în anii trecuți.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_77e1b88121c731cb40214872df67e3d6.jpg)
“Noi am fost de vină”
Luni dimineață, 22 iunie. Doi băieți în cămăși negre stau în fața zidului de beton care înconjoară Liceul Pamfil Șeicaru, din comuna Ciorogârla. Sunt primii care au ajuns pentru proba scrisă la limba română a examenului de bacalaureat. Cel cu șapcă este mai tăcut și ține capul plecat. Prima oară a dat Bac-ul anul trecut.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img6836-1-1024x683.jpg)
“M-a surprins că n-a luat niciun coleg. Erau câțiva care învățau. Sincer, cred că noi am fost de vină. Adică, profesorii s-au ocupat, dar dacă tu vii la școală numai când ai chef și nu te străduiești…”, spune Denis Chiriță. La doar 19 ani își asumă o responsabilitate care nu este doar a lui.
Denis muncește de patru luni ca șofer la o firmă de curierat în București și ia puțin peste salariul minim. S-a obișnuit cu ideea de a face bani ca să-și ajute părinții, cât și de a fi “cât de cât pe propriile picioare”.
Totuși, ar vrea să ia Bac-ul, chiar dacă nu intenționează să dea la facultate. “Data trecută nu prea am învățat și m-a luat cu panică. Acum sper să-l iau, pentru mândria mea. Mama nu are Bac-ul, dar tata, da și mi-e rușine față de el”, explică tânărul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c3b092f20fa5366aa766f82ff19f2878.jpg)
“Important este să fiu pe banii mei”
Și verișorul lui, care acum a terminat liceul, Dănuț Comănescu, lucrează de câteva luni la o casă de pariuri: o săptămână da, una nu.
“Sper să iau 6. Am făcut și meditații la matematică cu sora mea, care e profesoară“. Nici el nu visează să ajungă mai departe de casa de pariuri. Cel puțin, nu acum. Mai întâi, să ia Bac-ul, după aceea, vede el. “Important este să fiu pe banii mei”, crede Dănuț.
Amândoi sunt din satul Vânătorii Mici, județul Giurgiu, și-au ajuns la liceu aduși de o rudă cu o mașină. S-au înscris “Pamfil Șeicaru” pentru că e aproape de casă, la 35 km. Iar aici puteau să intre chiar dacă au avut sub 5 la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a.
“Ne-a plăcut la liceul ăsta. E clădirea mult mai mare decât școala noastră din Vânătorii Mici, are grădină, iar profesorii au fost de treabă”, adaugă Dănuț.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img6997-1024x683.jpg)
Elevul ospătar care vrea să ia Bac-ul și să ajungă la facultate
În scurt timp, în fața liceului ajung alte zeci de adolescenți. Unul dintre ei este Dragoș Nițelea. Are 18 ani și spune cu mândrie că de un an lucrează, în fiecare seară, ca ospătar, la un restaurant din cartierul Drumul Taberei, sector 6.
Tânărul este din Domnești, o comună situată la 13 km de Ciorogârla. În toți cei patru ani de liceu, tatăl l-a adus cu mașina la școală. După-amiază se întorcea acasă cu microbuzul, stătea două-trei ore și după aceea pleca la restaurant. Iar seara venea tot tatăl lui să-l ia.
“Nu cred că ar trebui dată vina pe profesori pentru notele slabe de anul trecut și în general. Dacă vrem să muncim și nu mai avem timp de învățat, este treaba noastră”, crede Dragoș.
După examen, vrea să continue să lucreze la restaurant și să se înscrie la Academia de Studii Economice (ASE) din București, la cursuri cu frecvență redusă.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img7124-1024x726.jpg)
Generația salvatoare?
Dragoș ne face semn să vorbim cu tânăra cu păr lung de lângă el. Ea este “tocilara clasei”, spune băiatul zâmbind. O cheamă Lavinia Vărzaru și are 18 ani. Din clasa ei de 24 de elevi, numai 15 s-au înscris la bacalaureat.
“Colegii de anul trecut mi-au spus că erau siguri că nu o să pice poezia, pentru că s-a tot dat în anii trecuți. S-au vorbit între ei și niciunul nu s-a uitat peste comentariile poeziilor. Eu am emoții pentru română. Profesoara noastră nu prea se pricepe cu tehnologia. Mai mult am vorbit prin mesaje cât am stat acasă”, spune Lavinia.
“La matematică e problema mare. Nu înțeleg de ce trebuie să dăm și la materia asta, dacă noi suntem la turism. Fără meditații, n-ai cum să iei examenul”, mai explică tânăra.
Lavinia a făcut și școala generală în Ciorogârla. Spune că a avut medie să intre la un liceu în București, dar și-a spus că dacă vrea să învețe, poate să o facă oriunde. “Dacă rămâi în Ciorogârla și nu te-ai dus la Capitală, cei din sat nu te văd bine. Dar eu chiar cred că suntem generația salvatoare”, spune ea.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img6966-1024x754.jpg)
Bac-ul după 30 de ani: “Fata mea este tot aici”
Printre candidații la examen găsim și adulți trecuți de 30-40 de ani. Aceștia au studiat în weekend, la învățământ fără frecvență sau la seral, unde orele au loc seara.
Unul dintre ei este și Ionela Nicolae, 36 de ani, mama unei fete de 17 ani și a unui băiat de 15 ani. Ionela a mers în ultimii cinci ani la o clasă cu frecvență redusă a liceului din Ciorogârla. “Fata mea este tot aici, în clasa a XI-a. E mândră de mine. Acum sper să iau examenul. Nu contează cu cât, dar să-l iau. Am nevoie de diploma de Bac ca să pot absolvi școala postliceală de asistente”, explică eleva trecută de prima tinerețe.
N-a dat la liceu după ce a terminat opt clase, în 1998, pentru că părinții ei n-au avut bani să o mai țină la școală. “Tata era bolnav și cu o pensie de mizerie. Mama muncea cu ziua, că nu avea școală. Le era greu să aibă grijă de trei copii”, explică femeia.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img7090-1024x683.jpg)
“Vreau să merg în sus”
Ionela a dat o simulare anul trecut ca să vadă cum o să fie la Bac. “Eram numai eu printre puștii de clasa a XI-a. M-am simțit caraghios, dar să știți că toți s-au purtat frumos cu mine”, spune Ioana.
“Lucrez dimineața la McDonald’s, după-amiaza merg la școala de asistente, apoi îmi fac treburile prin casă, mâncare, iar sâmbătă, la liceu. Am învățat la miezul nopții în timpul săptămânii și duminica. Am căutat referate pe net. I-am cerut unui nepot caietele cu notițe. M-am descurcat, pentru că vreau să merg în sus”, afirmă mama.
Conducerea liceului: este un progres să-l aduci de la nota 2 la 5
Libertatea a contactat conducerea liceului din Ciorogârla pentru a înțelege cum de niciun elev care a terminat clasa a XII-a anul trecut nu a reușit să ia Bac-ul.
“A fost primul an când s-a întâmplat așa ceva. Mulți dintre copii nu îndrăznesc să aibă ambiții mai mari în afară de a lucra în construcții sau să-și ia carnetul. Aud fete care nu-mi spun că nu vor să meargă la facultate după ce termină liceul, ci că vor să se mărite. Asta te dezarmează”, explică Marinela Fufă, director-adjunct al liceului.
Aceasta spune că elevii intră în clasa a IX-a cu medii foarte mici și este greu să recuperezi ce au pierdut în opt ani de școală generală. În 2019, ultima medie de admitere a fost 2,02, în 2018 – 2,83 și în 2017 – 2,56.
“Pentru noi, profesorii, este un progres să-i aducem de la nota 2 la un nivel de 4 sau 5. Eu și restul colegilor chiar ne dăm toată silința”, adaugă directorul-adjunct.
Marinela Fufă spune că la liceul lor vin copii care stau nu doar în satele din județul Ilfov, ci și din cele din proximitate: Giurgiu și Teleorman. E vorba de adolescenții care, din cauza mediei prea mici sau a lipsurilor, nu și-au găsit loc într-un liceu la oraș.
“E adevărat, ca să ajungă la noi au nevoie de bani de navetă, dar măcar restul costurilor sunt mai mici”, mai spune reprezentantul liceului.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/img6979-1024x683.jpg)
Inspectoratul Școlar din Ilfov: cei cu mediile bune merg în București
La rândul lor, reprezentanții Inspectoratului Școlar din Ilfov ne-au explicat că peste jumătate dintre elevi, cei cu mediile cele mai mari, merg la liceele din București.
“La rezultatele de la evaluarea națională, noi ne situăm pe la mijlocul clasamentului național. La liceele din Ilfov se înscriu cei mai slabi elevi. Profesorii ar trebui să lucreze individual cu fiecare dintre ei ca să poată recupera ce n-au învățat. Dar ei n-au atât timp și energie ca să facă lecții remediale cu elevii, cât și să parcurgă materia la zi”, ne-au explicat surse din Inspectoratul Județean Ilfov.
Cercetător: “Când startul e ratat, e greu să recuperezi, dacă n-ai sprijin extern școlii”
Mihai Vasile, cercetător în Educație, care a lucrat un an ca suplinitor în școala din Ciorogârla și alți patru ani în proiecte educaționale în aceeași comunitate, spune că e foarte important ce fac învățătorii.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/mihai-vasile-1024x1005.jpg)
“Când startul e ratat, e greu să recuperezi, dacă n-ai sprijin extern școlii. Ai lipsit câteva lecții? Responsabilitatea e pe tine și pe părinții tăi. Vii dintr-o familie săracă, părinții tăi nu știu să citească și n-au bani de meditații? Atunci, acolo se rupe filmul pentru educația ta. Ca elev, depinzi de nivelul material și de educație al părinților și de voința/disponibilitatea unui cadru didactic de a lucra suplimentar cu tine”.
Fostul ministru Mircea Miclea: “E o problemă legată de prestația profesorilor”
“La liceele tehnologice este tot timpul rata de promovare mai scăzută decât la cele teoretice. Însă dacă toți elevii dintr-o generație nu reușesc să ia Bac-ul, acolo clar este o problemă legată de prestația profesorilor. Chiar dacă au intrat cu note extrem de mici, în patru ani poți să-i ridici pe un sfert dintre ei la nivelul de trecere”, explică Mircea Miclea, fost ministru al educației.
La Titularizarea de anul trecut, 41% dintre profesori au luat note mai mari sau egale cu 7 în județul Ilfov, fiind printre ultimele locuri la nivel național.
Fostul ministru mai spune că Inspectoratul Școlar din Ilfov trebuia să facă o analiză a tuturor liceelor cu rezultate scăzute, iar în baza acesteia să vină cu măsuri remediale. Pe de altă parte, Mircea Miclea spune și că Ministerul Educației ar fi putut să ceară inspectoratelor școlare să identifice toate unitățile de învățământ cu rezultate scăzute și să facă o strategie pentru a rezolva aceste cazuri.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/mircea-miclea-foto-1024x683.jpg)
Ministerul Educației nu vede ce se întâmplă sub nasul său, la jumătate de oră de mers cu mașina. Ce să ne mai mirăm de ce se întâmplă în Vaslui sau în Teleorman?
Mircea Miclea, fost ministru al educației
Marți, pe 30 iunie se vor afișa rezultatele la Bac. Atunci, Denis, Dănuț, Dragoș, Lavinia și Ionela vor afla dacă pot visa mai departe de examen.
La probleme sistemice ai nevoie de soluții pe măsură, nu de eroi care reușesc în ciuda sistemului.
Mihai Vasile, cercetător în educație:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_3574469fd09f947b1a736bff7b2c31bb.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e625e8722463cd8c263aec9b5b7d2dec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_404c8d4ae3541932a7158e880d323772.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_de30eccd89cd61dc8418c5befe4e0897.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_e22bee54fec74b9b0a18f177b48ee6c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_17938c65a8b2a891783ac4f551c6b8f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_f6f0424d0275448db0acf73aea64ae83.jpg)