Război în Ucraina, ziua 640 | Kievul, vizat de cel mai mare atac cu drone de la începutul războiului. Pierderile rușilor se apropie de 324.000 de soldați, potrivit armatei ucrainene

Capacitatea Flotei ruse de la Marea Neagră de a utiliza baza navală Novorossiisk pentru a-și reîncărca navele cu rachete de croazieră este posibil să devină un factor semnificativ în eficiența operațională a flotei, a transmis sâmbătă Ministerul britanic al Apărării în actualizarea sa zilnică a evoluției conflictului, potrivit The Kyiv Independent.

Armata ucraineană a anunțat pe13 noiembrie că Rusia a întrerupt lansarea rachetelor de croazieră maritime împotriva Ucrainei din cauza „problemelor logistice” de la baza Novorossiisk.

„Rusia va încerca probabil să accelereze depășirea acestor probleme la timp pentru ca rachetele de croazieră maritime să fie incluse în orice campanie de iarnă de atacuri împotriva Ucrainei”, a scris ministerul britanic, pe rețeaua de socializare X.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 25 November 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/33fggZ6OLf

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/k6IxdQfNPA

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) November 25, 2023

Potrivit informațiilor britanice, Flota rusă a Mării Negre a reîncărcat rachete de croazieră la baza din orașul-port Sevastopol, în peninsula anexată Crimeea, care se află totuși în pericol din cauza loviturilor cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei.

În urma atacurilor ucrainene asupra Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol, efectuate la sfârșitul lunii septembrie, Rusia a transferat mai multe nave, inclusiv submarine, de la Sevastopol într-un port din Novorossiisk. Această mutare a fost probabil o încercare de a proteja navele de noi lovituri ucrainene, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea sa din 4 octombrie.

Se pare că atacul a fost efectuat cu rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune.

Pe 3 octombrie, ministrul britanic al Forțelor Armate, James Heappey, a declarat că atacurile Ucrainei au dus la „înfrângerea funcțională” a flotei ruse.

Rusia va considera „foarte probabil” Novorossiysk ca locație alternativă, a transmis ministerul britanic, într-o altă actualizare.

Cu toate acestea, relocarea și reîncărcarea rachetelor ar necesita noi procese de livrare, depozitare, manipulare și încărcare, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

Armata rusă a început să-și acopere dronele de atac Shahed cu materiale de carbon sau le vopsesc în negru pentru a complica detectarea lor de către sistemele ucrainene de apărare antiaeriană, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Într-o intervenție la televiziunea națională, Ihnat a explicat de ce resturile de drone găsite în Ucraina, după atacul masiv al Rusiei din cursul nopții de vineri spre sâmbătă, sunt vopsite în negru.

Mai multe detalii: Noua tactică a rușilor pentru a păcăli apărarea antiaeriană ucraineană: acoperă dronele kamikaze Shahed cu carbon sau le vopsesc în negru | FOTO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat sâmbătă că este ”extrem de important” de amintit marea foamete din 1932-1933 care a ucis milioane de ucraineni, tragedie cunoscută drept Holodomor, un ”genocid” comis de Uniunea Sovietică dominată de ruşi, scrie agenția DPA, preluată de Agerpres.

”Ei au încercat să ne extermine, să ne subjuge, să ne tortureze. Au eşuat. Ei au vrut să ne ascundă adevărul şi să muşamalizeze crimele teribile pentru totdeauna. Au eşuat”, a spus şeful statului ucrainean într-un discurs cu ocazia Zilei de comemorare a victimelor Holodomorului.

”Şi astăzi, cu cea mai mare durere şi respect, onorăm memoria a milioane dintre oamenii noştri”, a adăugat Zelenski.

El a făcut o paralelă între foametea în masă din anii ’30 şi actuala invazie rusă în Ucraina, care include atacuri asupra infrastructurii portuare şi exporturilor de cereale ucrainene.

”Acesta este un proces unde linia politicii totalitare sovietice şi linia politicii moderne ruse formează împreună semnul egal. Răul nu a fost oprit. Şi acum noi îl oprim”, a accentuat Volodimir Zelenski.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale la nivel mondial. De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, care a inclus o blocadă navală a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Kievul face eforturi pentru a-şi putea exporta produsele, în special cerealele. Infrastructura portuară, care este esenţială pentru exporturile ucrainene, a fost atacată în mod repetat de forţele ruse în ultimele luni.

Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană pentru a-și proteja rutele pentru exportul de cereale, precum și regiunile de la granița cu Rusia, a declarat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski, care a vorbit la Kiev în cadrul unui summit internațional privind securitatea alimentară, informează Reuters.

„Există un deficit de apărare antiaeriană – acesta nu este un secret”, a spus Zelenski la summitul „Grain from Ukraine” („Cereale din Ucraina”), la care au participat înalți oficiali din țări europene, printre care președintele elvețian Alain Berset și premierul lituanian Ingrida Simonyte.

Zelenski a luat cuvântul după ce Rusia a atacat Ucraina cu 75 de drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, acesta fiind cel mai mare atac cu drone din timpul războiului. Conferința de presă comună a celor trei lideri a fost întreruptă de o altă sirenă de raid aerian.

Mai multe detalii: Zelenski: Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană pentru a-și proteja exporturile de cereale și regiunile de graniță

Președintele elvețian Alain Berset a promis sâmbătă sprijin pe termen lung pentru Ucraina în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean la Kiev, unde a participat, de asemenea, la un summit internațional privind securitatea alimentară, a anunțat guvernul elvețian, potrivit Reuters.

Ucraina găzduiește un summit internațional pentru a-și promova eforturile pentru exportul de cereale în pofida blocadei ruse actuale de la Marea Neagră, principala sa rută de export.

„În discuțiile cu președintele Volodimir Zelenski, președintele Berset a subliniat că Elveția este solidară cu Ucraina pe termen lung, chiar și în perioade de crize multiple și concomitente”, a transmis guvernul elvețian.

Zelenski a scris, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, că au fost discutate, de asemenea, eliminarea minelor, propuneri de pace și utilizarea profiturilor din activele rusești înghețate.

Elveția a anunțat anterior că a înghețat aproximativ 7,5 miliarde de franci elvețieni (8,5 miliarde de dolari) în active rusești.

În timpul vizitei, Berset a mers, de asemenea, la Bucha, unde mulți civili au fost uciși în primele etape ale războiului, și a depus flori la un memorial din Kiev ridicat pentru comemorarea Holodomorului, din epoca sovietică, când milioane de țărani ucraineni au murit de foame.

Berset a mai spus că Elveția va oferi ajutor suplimentar Ucrainei, furnizând încă 10 ambulanțe și șase mașini de pompieri pentru a le înlocui pe cele deteriorate.

Comisia Europeană va furniza 50 de milioane de euro Ucrainei pentru a-şi repara şi moderniza infrastructura portuară, în încercarea de a contribui la sporirea exporturilor de produse agricole ucrainene, informează sâmbătă agenția germană de presă DPA.

”Capacităţile portuare îmbunătăţite vor accelera exporturile de alimente şi alte bunuri pe care Ucraina le furnizează pe pieţele mondiale”, a menţionat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

”În timp, investiţia noastră ar trebui să le permită porturilor Ucrainei să revină la nivelul cantităţilor ce erau exportate înainte de război”, a adăugat şefa executivului UE, în scrisoare, potrivit Agerpres.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume.

După începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, care a inclus o blocadă navală a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Kievul face eforturi pentru a-şi putea exporta produsele, mai ales cerealele. Infrastructura portuară, care este esenţială pentru exporturile ucrainene, a fost atacată repetat de forţele ruse în ultimele luni.

Lucrătorii serviciilor de urgență au restabilit alimentarea cu energie electrică în cartierele din Kiev afectate de atacurile cu drone kamikaze rusești din timpul nopții, a anunțat sâmbătă Administrația militară a capitalei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

„În prezent, toți rezidenții capitalei au din nou curent electric. Nu există întreruperi de urgență (ale energiei electrice) în Kiev”, a precizat administrația orașului, într-o postare pe Telegram.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât 74 din cele 75 de drone pe care Rusia le-a lansat împotriva Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Atacul rusesc s-a concentrat cu precădere asupra Kievului, aproximativ 50 de drone fiind doborâte deasupra capitalei Ucrainei și în jurul acesteia.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că cinci persoane au fost rănite în urma atacului, inclusiv un copil de 11 ani.

Fragmentele dronelor au căzut în cinci dintre cartierele orașului, provocând un incendiu la o grădiniță. Undele exploziei au spulberat geamurile clădirilor rezidențiale învecinate.

Primii respondenți ar fi salvat două femei blocate într-o clădire cu cinci etaje după ce resturile dronei au lovit-o.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, a anunţat, sâmbătă, că România şi-a asumat un rol de maximă importanţă în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către pieţele internaţionale şi va creşte capacitatea de transport.

„România şi-a asumat un rol de maximă importanţă în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către pieţele internaţionale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele de transport din ţara noastră. În perioada următoare este vizată o creştere a capacităţii de transport, cu sprijinul direct al partenerilor internaţionali şi ai Uniunii Europene”, a declarat Ciolacu, într-o intervenţie în format online la Summit-ul internaţional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială.

Mai multe detalii: România va creşte capacitatea de transport pentru cerealele din Ucraina, anunță Ciolacu. „60% din aceste exporturi au fost realizate prin coridoarele de la noi”

Rusia a pierdut 323.760 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă și până în prezent, a anunțat sâmbătă Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Acest bilanț include și 860 de soldați pe care Rusia i-ar fi pierdut pe parcursul ultimelor 24 de ore.

Conducerea armatei ucrainene mai afirmă că Rusia a pierdut până acum și:

• 5.502 tancuri,
• 10.263 de vehicule de luptă blindate,
• 10.259 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 7.851 de sisteme de artilerie,
• 905 sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 596 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 323 de avioane,
• 324 de elicoptere,
• 5.808 drone,
• 22 de nave și ambarcațiuni
• și un submarin.

Statele Unite şi Germania speră să determine Ucraina să negocieze cu Rusia prin livrări de armament bine „ţintite”, dezvăluie tabloidul german Bild citând surse guvernamentale care și-au păstrat anonimatul, scrie The Kyiv Independent.

Însă preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz nu plănuiesc să exercite presiuni – în mod direct – asupra preşedintelui Volodimir Zelenski să negocieze, notează Bild, potrivit news.ro.

Primii doi cei mai importanți donatori militari au Kievului plănuiesc să livreze exact atât armament – calitativ şi cantitativ – atât cât Ucraina să ţină linia frontului şi să aibă o poziţie de negociere puternică, dar nu cât să elibereze teritoriul cucerit de ruşi, mai scrie publicația germană.

Mai multe detalii: SUA şi Germania încearcă să împingă Ucraina să demareze negocieri de pace cu Rusia prin livrări „ţintite” de armament, dezvăluie Bild

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret de demitere a mai multor ofiţeri de rang înalt din Garda Naţională a Ucrainei, informează sâmbătă dpa, citată de Agerpres.

Ofiţerul cu cel mai înalt rang destituit este prim-adjunctul şefului Gărzii Naţionale, general-locotenentul Volodimir Kondratiuk, potrivit decretului prezidenţial. Ceilalţi trei adjuncţi demişi sunt general-locotenentul Oleksandr Nabok şi doi generali-maiori, Oleh Sahon şi Mikola Mikolenko.

Cu excepţia lui Sahon, toţi generalii erau în funcţie înainte de război. Nu se cunosc deocamdată motivele acestei remanieri la conducerea Gărzii Naţionale ucrainene.

Cu câteva luni în urmă, Zelenski l-a înlocuit pe şeful structurii respective, numindu-l în fruntea sa pe Oleksandr Pivnenko, un ofiţer cu experienţă de luptă.

Garda Naţională este o organizaţie care se subordonează Ministerului ucrainean de Interne şi este responsabilă de securitatea frontierelor şi de protecţia securităţii interne. Cu toate acestea, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, membrii Gărzii Naţionale au luptat în prima linie.

Zelenski a declarat vineri că vrea să elibereze soldaţii din armată la sfârşitul serviciului militar obligatoriu, în pofida continuării războiului rus împotriva Ucrainei.

Preşedintele ucrainean a afirmat că problemele grave de mobilizare, demobilizare şi rotaţie au fost abordate în cadrul unei reuniuni a Înaltului comandament militar al ţării.

Secretarul Consiliului Naţional pentru Securitate şi Apărare, Oleksii Danilov, a declarat că preşedintele a cerut conducerii militare să demobilizeze aceşti soldaţi. Un plan concret urmează să fie prezentat săptămâna viitoare.

Capitala Ucrainei a suferit sâmbătă ceea ce oficialii au declarat că a fost cel mai mare atac cu drone al Rusiei de la începutul războiului, soldat cu cinci răniţi, în timp ce zgomotul apărării antiaeriene şi exploziile au trezit locuitorii Kievului în zorii zilei, potrivit Reuters.

Forţele aeriene ucrainene au declarat iniţial că 71 dintre cele 75 de drone lansate de Rusia au fost doborâte, dar ulterior au revizuit numărul aparatelor doborâte la 74. Purtătorul lor de cuvânt a declarat la televiziune că 66 dintre acestea au fost doborâte deasupra Kievului şi a regiunii adiacente.

Şeful forţelor aeriene, Mikola Oleşciuk, a lăudat eficienţa unităţilor de „foc mobil” – de obicei camionete rapide cu o mitralieră sau un tun antiaerian montate pe platforma lor. Acestea au doborât aproape 40% din drone, a indicat el.

Aproape 80 de blocuri de locuit şi peste 100 de clădiri din Kiev au rămas sâmbătă fără curent electric după atacul masiv al Rusiei cu drone asupra capitalei ucrainene în cursul nopţii, au anunţat autorităţile ucrainene, citate de AFP.

David Arahamia, liderul partidului „Slujitorul poporului” şi cel care a condus delegaţia ucraineană la negocierile de „pace” cu ruşii din Belarus şi Turcia în 2022, a declarat că delegaţia rusă a promis pace Kievului în schimbul refuzului de a adera la NATO, dar ucrainenii nu i-au crezut, scrie Ukrainska Pravda, conform News.ro.

Jurnalista Natalia Moseiciuk a remarcat că, la o întâlnire cu o delegaţie africană, Vladimir Putin a arătat un presupus proiect de acord de pace cu Ucraina, gata pregătit, convenit în timpul negocierilor din Belarus, care ar fi fost iniţiat la Istanbul (Turcia).

Potrivit lui Putin, în aşa-zisul acord privind neutralitatea permanentă a Ucrainei şi garanţiile de securitate existau 18 articole, în care „totul este explicat, de la echipamente militare la personalul Forţelor Armate ale Ucrainei”, iar documentul ar fi fost semnat de şeful delegaţiei ucrainene.

Arahamia a subliniat: „Din anumite motive, Putin nu a publicat acest document. De ce credeţi? Dacă ar fi avut un astfel de document, l-ar fi făcut public. Ei chiar au sperat aproape până în ultimul moment că ne vor forţa să semnăm un astfel de acord pentru ca noi să ne asumăm neutralitatea. Era cel mai important lucru pentru ei. Erau pregătiţi să pună capăt războiului dacă noi am fi acceptat, – aşa cum a făcut odată Finlanda, – neutralitatea şi ne-am angajat că nu vom adera la NATO”.

„În primul rând, pentru a fi de acord cu acest punct, este necesar să modificăm Constituţia. Calea noastră către NATO este scrisă în Constituţie. În al doilea rând, nu am avut încredere că ruşii vor face acest lucru. Acest lucru ar putea fi făcut numai dacă ar exista garanţii de securitate. Nu puteam să semnăm ceva, să ne îndepărtăm, toată lumea să se relaxeze acolo, iar apoi ei [vor invada] şi mai pregătiţi – pentru că, de fapt, au intrat nepregătiţi pentru o astfel de rezistenţă. Prin urmare, am putea explora această cale doar atunci când există certitudinea absolută că acest lucru nu se va mai întâmpla. Nu există o astfel de certitudine. Mai mult, când ne-am întors de la Istanbul, Boris Johnson a venit la Kiev şi a spus că nu vom semna absolut nimic cu ei şi că haideţi să ne luptăm pur şi simplu”.

În acelaşi timp, Arahamia a negat că delegaţia ucraineană ar fi fost pregătită să semneze un astfel de document şi că Johnson ar fi forţat mâna Kievului.

Potrivit lui Arahamia, delegaţia nici măcar nu avea dreptul legal de a semna ceva – acest lucru se putea întâmpla doar teoretic la o întâlnire între Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin.

Arahamia a adăugat că partenerii occidentali ştiau despre negocieri şi au văzut proiecte de documente, dar nu au încercat să ia o decizie pentru Ucraina, ci mai degrabă au oferit sfaturi.

„De fapt, ne-au sfătuit să nu intrăm în garanţii de securitate efemere [cu ruşii – n.r.], care nu ar fi putut fi date deloc la acel moment”, a declarat Arahamiia, care a condus delegaţia de negociere”,

În opinia sa, delegaţia şi-a îndeplinit sarcinile prioritare „cu 8 puncte din 10”, deoarece ruşii „au plecat” (s-au retras din Kiev), iar apoi totul s-a transformat într-o direcţie pur militară.

Arahamia a recunoscut că a existat un moment în care a crezut în posibilitatea încercuirii capitalei.

Numărul persoanelor rănite în urma atacului rusesc de sâmbătă asupra Ucrainei, care a vizat predominant Kievul și a fost cel mai mare atac cu drone asupra ţării de la începutul războiului, a crescut la cinci persoane la Kiev, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, conform The Kyiv Independent.

Printre răniţi se află şi un copil de 11 ani. Potrivit primarului Kievului, toate persoanele rănite în atac au primit îngrijiri medicale și nu au avut nevoie de spitalizare.

Ucraina a doborât 71 din cele 75 de drone lansate de Rusia în cadrul atacului masiv al Rusiei împotriva Ucrainei în dimineața zilei de 25 noiembrie, conform Forțele Aeriene. Atacul rusesc s-a concentrat predominant asupra Kievului.

Resturile de drone au căzut în cinci dintre cartierele orașului, provocând un incendiu la grădiniță. Undele exploziei au spulberat geamurile clădirilor rezidențiale învecinate.

Aproximativ 650.000 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani au părăsit Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, informează The Kyiv Independent, care preia BBC Ucraina.

Conform datelor furnizate de Eurostat, peste o jumătate de milion de bărbați refugiați locuiesc în prezent în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Elveția, Liechtenstein și Norvegia, mulți dintre ei fiind fără documente.

În Germania, se estimează că 100.000 de persoane neînregistrate locuiesc în această țară, în timp ce în Austria cel puțin 14.000 de bărbați ucraineni au sosit folosind documente false sau serviciile unor traficanți.

În conformitate cu legea marțială, bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, cu unele excepții, nu au voie să părăsească țara, deoarece ar putea fi chemați la serviciul militar.

Statisticile nu oferă detalii cu privire la numărul bărbaților care au plecat legal ca tați a trei copii, persoane cu handicap sau alte categorii eligibile pentru a călători în afara Ucrainei.

ONU a estimat că aproximativ 6,2 milioane de refugiați au părăsit țara de la începutul invaziei la scară largă.

Ucraina avea o populație de 41 de milioane de locuitori în 2021. În prezent, aceasta se învârte în jurul a 35 de milioane, iar experții avertizează că ar putea scădea sub 29 de milioane în următorii 30 de ani.

Capitala ucraineană Kiev a fost vizată sâmbătă dimineaţă de un atac masiv al Rusiei cu drone explozive, care a făcut cel puţin doi răniţi, au anunţat autorităţile ucrainene, indicând că atacul a început în zori şi este încă în curs de desfăşurare, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

„Pentru moment, sunt două victime în districtul Solomianski. Ambele au primit ajutor medical la faţa locului”, a transmis prin aplicaţia de mesagerie Telegram primarul Kievului, Vitali Kliciko.

Potrivit lui, un imobil de locuinţe din acest district a fost avariat de căderea unor fragmente ale dronelor doborâte, iar echipele de salvare încearcă să extragă două femei de sub dărâmături.

Unul dintre răniţi este un copil de 11 ani.

Mai multe incendii au fost semnalate în acest district, între care unul într-o creşă de copii, a adăugat primarul Kievului. Resturi de drone doborâte de antiaeriana ucraineană au căzut de asemenea în districtul Pecerski din Kiev.

Pe lângă blocuri de locuinţe au fost avariate şi alte clădiri în trei cartiere din Kiev, a mai indicat Kliciko.

Este vorba de drone explozive Shahed de fabricaţie iraniană, potrivit autorităţilor locale, care nu au oferit încă o estimare a numărului de proiectile lansate de Rusia asupra capitalei.

Forţele ruse au lansat drone asupra Kievului dinspre sud, nord şi est, transmite şi postul de televiziune ucrainean TSN, potrivit căruia Capitala „se cutremură” pur şi simplu din cauza exploziilor.

Forţele aeriene ucrainene au raportat în jurul orei 03:30 că o rachetă balistică se îndreaptă spre Kiev dinspre nord, potrivit Unian.

„Vă cerem insistent să staţi în adăposturi până la încetarea alarmei”, a transmis Serghei Popko, şeful administraţiei militare a Kievului.

Alerta de raid aerian a fost declarată sâmbătă dimineaţă în mai multe regiuni ucrainene: Kiev, Cerkasî, Cernigov, Sumî, Harkov, Poltava, Dnipropetrovsk, Nikolaev, Kirovograd şi Herson, a informat agenţia de presă Unian.

Kremlinul a criticat pe 24 noiembrie propunerea unui oficial NATO privind un analog militar pentru Spațiul Schengen din Europa, lansând amenințări în replică, a relatat agenția de presă de stat rusă TASS.

„Europa nu dorește să țină cont de preocupările noastre, iar Europa dă la o parte principiul invariabil al securității indivizibile, ceea ce înseamnă că vorbește despre securitatea lor în detrimentul securității noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Purtătorul de cuvânt a acuzat NATO că „se îndreaptă spre” Rusia și a amenințat cu posibile „contramăsuri pentru a ne asigura securitatea (rusă)”.

Șeful comandamentului logistic al NATO a îndemnat membrii la 23 noiembrie să elimine birocrația care împiedică deplasarea trupelor în Europa, deoarece aceasta ar împiedica un răspuns rapid într-un potențial conflict cu Rusia.

Rusia a calificat declarația drept o „instigare la tensiune în Europa” și o posibilă amenințare la adresa securității sale.

Kajsa Ollongren, care ocupă funcția de ministru al apărării în guvernul demisionar al Olandei, a declarat că speră ca sprijinul militar acordat Ucrainei să continue, relatează Reuters.

Partidul de extremă dreapta Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, a obținut cele mai multe voturi la alegerile generale de la începutul acestei săptămâni.

Ollongren a declarat astăzi că „în Olanda există un sprijin larg pentru ajutorul nostru acordat Ucrainei” și a adăugat că „speră și se așteaptă ca acest lucru să nu se schimbe în noul parlament”.

„Dar PVV este acum cel mai mare partid și nu a fost niciodată entuziasmat de sprijinul acordat Ucrainei. Ei au fost chiar pro-Rusia uneori. Așa că acest lucru mă îngrijorează.”, a mai spus ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE