Război în Ucraina, ziua 688 | Zelenski avertizează că „pauzele” în război vor ajuta Rusia să „zdrobească” Ucraina. Sunak confirmă un pachet uriaș de armament

Comisia Europeană a aprobat joi crearea unui fond de 126 de milioane de euro (138 de milioane de dolari) care să contribuie la consolidarea infrastructurii portuare românești, afectată de creşterea fluxurilor exporturilor ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

România joacă un rol crucial în exporturile ucrainene pe fondul amenințărilor Rusiei la adresa transportului maritim din Marea Neagră, pe teritoriul țării noastre fiind expediată aproape 60% din producția ucraineană. Oficialii români și ucraineni au depus eforturi pentru a extinde capacitatea infrastructurii de transport maritim a României pe Dunăre și pe Marea Neagră.

Mai multe detalii: Comisia Europeană a aprobat un fond de 126 de milioane de euro pentru sprijinirea porturilor românești de la Dunăre afectate de război

În discursul său video de vineri seară, adresat națiunii, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina va colabora și cu alți parteneri internaționali pe baza acordului de securitate încheiat cu Marea Britanie, scrie Ukrainska Pravda.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Această zi a intrat deja în istoria statului nostru: astăzi, avem un acord cu Marea Britanie, un acord de securitate la care lucrăm de mult timp. Este primul acord bilateral care pune în aplicare înțelegerea de bază a G7 privind angajamentele de securitate pentru Ucraina, pentru apărarea noastră, pentru creșterea securității noastre… Mulțumesc Marii Britanii și, personal, prim-ministrului Sunak, pentru că ați fost primii” care au semnat acordul, a declarat Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că sprijinul financiar oferit Ucrainei prin intermediul acestui acord va acoperi diferite aspecte ale apărării statului timp de 10 ani.

„Am asigurat sprijinul financiar pentru acest an – 2,5 miliarde de lire sterline. Și, în general, pe parcursul perioadei de zece ani a acordului, va exista o sumă substanțială de sprijin în fiecare an. Aceasta include armament. Și sprijin pentru sectorul nostru de apărare, pentru serviciile noastre de informații. Sancțiuni împotriva Rusiei. Măsuri asupra activelor rusești. Protecția împotriva atacurilor cibernetice rusești – tot ceea ce ține de tehnologiile moderne”, a adăugat Zelenski.

Zelenski a mai spus că, pe baza acestui acord cu Marea Britanie, Ucraina va lucra cu alți parteneri internaționali pentru a încheia acorduri bilaterale.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Autorităţile au consolidat staţiile de autobuz din oraşul rus Belgorod cu saci de nisip şi au construit ziduri de beton pentru ca civilii să se poată adăposti în locurile respective, după intensificarea atacurilor transfrontaliere dinspre Ucraina în ultimele săptămâni, scrie Reuters.

Obiectivul este de a construi bariere defensive în toate cele 556 de staţii de autobuz din Belgorod (sudul Rusiei), unde un atac ucrainean cu rachete şi drone, comis în 30 decembrie, s-a soldat cu 25 de morţi, printre care cinci copii, în cel mai grav atac asupra teritoriului rus de la începerea actualului conflict între Ucraina şi Rusia.

Mai multe detalii: Orașul Belgorod din Rusia construiește bariere cu saci de nisip şi ziduri de beton, în stațiile de autobuz, împotriva atacurilor ucrainene | VIDEO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că în acest moment nu există atât de mult o problemă de finanţare în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, cât o problemă de capacitate industrială, „în principal în Europa”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Nu cred că vom avea dificultăţi masive din punct de vedere al finanţării efortului ucrainean (de război – n.r.), care e şi efortul nostru, dar vedem în acest moment un adevărat război industrial în paralel cu cel atât de brutal şi nemilos care se întâmplă în Ucraina de doi ani de zile. Avem în acest moment nu atât de mult o problemă de finanţare – apar sincope depăşibile – dar avem o problemă de capacitate industrială, în principal în Europa, pentru că de 30 de ani Europa a colectat – noi toţi, inclusiv România – dividendele păcii şi am crezut că după terminarea Războiului Rece lucrurile vor fi liniştite şi calme, iată că nu sunt”, a declarat vineri Geoană, potrivit Agerpres.

El a arătat că România ar trebui să profite de această nevoie de armament pentru a-şi revitaliza industria de apărare.

„Deci este mai degrabă în acest moment (…) un război de capacitate industrială, un război de producţie industrială şi sper ca şi România să poată să profite, prin revitalizarea industriei de apărare, de această nevoie de a produce mai multe echipamente militare”, a adăugat Mircea Geoană.

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a confirmat vineri pachetul de ajutor militar, în valoare de 2,5 miliarde de lire sterline (3,2 miliarde de dolari), pentru Ucraina, anunț care era așteptat să fie făcut joi, în timpul vizitei acestuia la Kiev, potrivit The Kyiv Independent.

Sunak și președintele Volodimir Zelenski au semnat, de asemenea, un nou acord privind cooperarea în domeniul securității, primul angajament bilateral finalizat ca parte a asigurărilor de securitate anunțate de Grupul celor Șapte (G7) în iulie anul trecut.

Pachetul de ajutor recent anunțat include echipamente de apărare aeriană, arme antitanc, rachete cu rază lungă de acțiune și instruire pentru soldații ucraineni, a precizat Sunak.

Guvernul britanic a anunțat anterior că acest pachet constă, de asemenea, în „cel mai mare angajament de până acum de livrare de drone”.

Din cele 2,5 miliarde de lire sterline, cel puțin 200 de milioane vor fi cheltuite pentru a achiziționa și produce mii de drone militare pentru Ucraina, inclusiv drone de supraveghere, drone de atac cu rază lungă de acțiune și drone navale, precizează un comunicat de presă al guvernului britanic.

Premierul britanic a precizat că acesta este cel mai mare pachet de asistență militară pentru Ucraina din partea Regatului Unit de la începutul războiului. Liderul ucrainean a precizat că pachetul de 3,2 miliarde de dolari este alocat pentru acest an.

„(Vladimir) Putin a sperat că Occidentul va fi distras de evenimentele din Orientul Mijlociu, dar astăzi am făcut pasul critic de a crește sprijinul nostru militar pentru Ucraina, pentru a le oferi mai mult din ceea ce au nevoie pentru a câștiga”, a comentat secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.

Acordul de securitate semnat de Sunak și Zelenski stipulează angajamentul Londrei de a sprijini Kievul pentru o perioadă de 10 ani, potrivit liderului ucrainean.

„Aceasta nu este o simplă declarație. Aceasta este o realitate care se va concretiza ca urmare a cooperării noastre, inclusiv a angajamentelor de securitate din partea unei mari puteri globale, Regatul Unit”, a declarat Zelenski, într-o postare pe conturile sale de socializare.

„Scopul nostru comun este de a ne asigura că un atac asupra Ucrainei nu se va mai întâmpla vreodată, odată ce actuala agresiune rusă va fi oprită și Ucraina va fi consolidată”, a adăugat Zelenski.

În timpul summitului NATO din iulie 2023 de la Vilnius, Grupul celor șapte țări (G7), inclusiv Marea Britanie, s-a angajat să ofere Kievului garanții de securitate pe termen lung care să ajute țara să învingă invazia rusă și să descurajeze orice agresiune viitoare.

Acordul de securitate, publicat pe site-ul biroului prezidențial, stabilește cooperarea în domeniul militar, al securității maritime, al industriei de apărare, al protecției infrastructurii critice și al securității cibernetice.

De asemenea, acesta afirmă angajamentul pentru restabilirea integrității teritoriale depline a Ucrainei.

Totodată, Regatul Unit s-a angajat să ofere ajutor financiar, economic și umanitar și să asiste Ucraina în eforturile de reconstrucție și în reformele necesare pentru aderarea la UE și NATO.

În cele din urmă, în cazul unei viitoare agresiuni din partea Rusiei, părțile au convenit să organizeze consultări imediate cu privire la măsurile de descurajare a agresiunii. Londra s-a angajat, de asemenea, să furnizeze echipamente militare și ajutor economic Ucrainei și să impună noi sancțiuni Rusiei într-o astfel de eventualitate.

Sunak a sosit la Kiev mai devreme, în cursul zilei de vineri, într-un gest de susținere față de Ucraina, în timp îngrijorările legate de ezitarea din partea altor aliați cresc.

Noul şef al diplomaţiei franceze, Stéphane Séjourné, „este în drum spre Kiev”, unde va avea o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-l asigura de sprijinul Franţei pentru Ucraina, în războiul împotriva invaziei ruse, a anunţat vineri anturajul ministrului francez, potrivit AFP.

Întrevederea fusese stabilită iniţial cu fostul ministru Catherine Colonna, însă o remaniere a intervenit joi seara, cu numirea lui Stéphane Séjourné şef al diplomaţiei franceze. Catherine Colonna urma să-şi înceapă călătoria printr-o oprire la Varşovia, în Polonia.

„Să ajuţi Ucraina înseamnă să garantezi victoria democraţiei”, a declarat vineri dimineaţa Stéphane Séjourné, în timpul ceremoniei de preluare a conducerii ministerului.

El a anunţat, de asemenea, că se va deplasa „în următoarele zile la Berlin şi Varşovia”. După Kiev, Stéphane Séjourné, ar urma astfel să-şi continue deplasarea în Polonia şi Germania, scrie Agerpres. Detaliile vor fi comunicate ulterior de Ministerul Afacerilor Externe francez.

Ministerul de Externe rus a calificat vineri planul Statelor Unite de a confisca până la 300 miliarde de dolari în active suverane ruse îngheţate, pentru a contribui la reconstrucţia Ucrainei, drept „piraterie de secolul al XXI-lea”, şi a afirmat că, într-un astfel de caz, Moscova va riposta dur, scrie Agerpres preluând Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a acuzat Statele Unite că încearcă să creeze o „acoperire legală” pentru a fura active suverane ale Rusiei, o măsură în legătură cu care Moscova a avertizat în mod repetat că încalcă dreptul internaţional şi subminează sistemul financiar mondial.

„Furtul de proprietate de stat, privată şi publică a devenit o marcă a anglo-saxonilor”, a spus Zaharova, într-un briefing de presă. „Washingtonul şi Londra fac acest lucru de decenii. Înainte se chema piraterie, dar apoi a fost legalizată. Acum este pirateria secolului al XXI-lea, în opinia mea”, a adăugat ea.

Potrivit unei ştiri publicate miercuri de agenţia Bloomberg, administraţia preşedintelui american Joe Biden susţine un proiect legislativ care ar permite confiscarea de active suverane ruse îngheţate, pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei, aflată parţial în ruine în urma ofensivei militare declanşate de Rusia în februarie 2022.

Maria Zaharova, care a acuzat Washingtonul că încearcă să forţeze Uniunea Europeană să participe la acelaşi plan de confiscare de active, a spus că Moscova va răspunde dur dacă îi vor fi confiscate activele. „Vor fi luate contramăsuri şi ele vor fi de aşa natură încât vor fi văzute şi simţite. Vor fi dureroase”, a spus Zaharova.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul britanic Rishi Sunak au semnat vineri, la Kiev, un acord de securitate între cele două ţări, informează Reuters.

Este un „acord de securitate fără precedent”, care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO, a declarat liderul ucrainean. Acesta s-a declarat totodată „bucuros de încheierea primului acord cu Regatul Unit” ce constituie „baza pentru lucrul cu alţi parteneri”.

Kievul şi Londra vor putea încheia ulterior acorduri suplimentare, pentru anumite sectoare, dacă va fi necesar, a mai spus Zelenski.

În timpul vizitei sale la Kiev, premierul britanic a anunţat o majorare a ajutorului militar pentru Ucraina şi livrarea fără precedent a mii de drone.

Ajutorul militar britanic pentru 2024/2025 se va ridica astfel la 2,5 miliarde de lire sterline, în creştere cu 200 de milioane faţă de cei doi ani precedenţi, suma totală a ajutorului britanic pentru Ucraina ajungând astfel la aproape 12 miliarde de lire (14 miliarde de euro).

În răspuns la anunţul premierului britanic la Kiev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, important aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat vineri că Moscova va privi orice mişcare a Marii Britanii în sensul desfăşurării unui contingent militar în Ucraina ca fiind o declaraţie de război împotriva Rusiei, notează Agerpres.

„Sper că inamicii noştri eterni – aroganţii britanici – înţeleg că desfăşurarea unui contingent militar oficial în Ucraina ar fi o declaraţie de război împotriva ţării noastre”, a scris Medvedev, pe Telegram.

Acesta a mai întrebat cum s-ar simţi publicul occidental dacă delegaţia lui Sunak ar ajunge sub tiruri cu muniţie cu dispersie în centrul Kievului, notând că aşa li s-a întâmplat recent civililor ruşi din oraşul Belgorod. El s-a referit la incidentul din 30 decembrie din oraşul din apropierea graniţei cu Ucraina şi în care Rusia afirmă că au fost ucişi cel puţin 20 de oameni, între care doi copii, alţi 111 fiind răniţi într-un raid ucrainean cu bombe cu dispersie.

Atacurile ucrainene în peninsula peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, se vor intensifica, a dat asigurări vineri şeful serviciilor militare ucrainene de informații, Kirilo Budanov, scrie AFP.

”În 2023, primele incursiuni ucrainene au avut loc în Crimeea ocupată temporar, în contextul în care unii le credeau imposibile. Şi acesta nu este decât începutul. Acest lucru dă speranţă, în special ucrainenilor din Crimeea care trăiesc de zece ani sub ocupaţie rusă şi dintre care mulţi începeau să se descurajeze”, a afirmat generalul Budanov, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde, conform Agerpres.

Mai multe detalii: „Acesta nu este decât începutul”. Crimeea va fi lovită și mai puternic, promite generalul Budanov, șeful spionajului militar ucrainean

Campania militară a Rusiei în Ucraina este ilegală, dat fiind faptul că autorităţile nu au consultat populaţia atunci când au trimis trupe în ţara vecină, a declarat vineri Iakov Djugaşvili, strănepotul dictatorului sovietic Iosif Stalin, într-un interviu acordat agenției spaniole de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Pentru ca să participe în acest război, forţele armate trebuiau să fie trimise pe câmpul de luptă de către organele de stat ale Rusiei, urmând instrucţiunile şi în numele poporului rus”, a spus Djugaşvili.

Mai multe detalii: Strănepotul lui Iosif Stalin spune că ofensiva rusă din Ucraina, anunțată la televizor de „o persoană care îl interpretează pe Putin”, este „ilegală”

Rishi Sunak a declarat că, prin vizita sa, a dorit să trimită un „semnal puternic” de susținere din partea Marii Britanii pentru Ucraina, relatează The Guardian. „Suntem unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, în special când vine vorba de acordarea de ajutor militar”.

„Sunt încântat să mă aflu astăzi aici pentru a anunța o creștere a ajutorului pe care îl acordăm. Ajutorul pe care îl avem deja în vigoare se întinde până la începutul acestui an. Așadar, acționăm înainte de expirarea acestuia cu un nou angajament de 2,5 miliarde de lire sterline – mai mult decât am oferit în anii precedenți. Acest lucru reprezintă gravitatea situației de aici și determinarea noastră de a fi alături de Ucraina. Și de aceea mă aflu aici în prima mea vizită externă din acest an, primul lider străin care vizitează Ucraina în acest an”, a adăugat Sunak.

„Sunt aici cu un mesaj clar. Regatul Unit este alături de Ucraina”, a adăugat premierul.

Orice „pauză” în apărarea Ucrainei împotriva invaziei ruse nu va face decât să ajute Moscova să se reînarmeze şi să-i permită să „zdrobească” Ucraina, a avertizat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Tallinn, în turneul său de două zile în ţările baltice, relatează AFP.

„Daţi Federaţiei Ruse doi sau trei ani şi ea ne va zdrobi. Nu ne vom asuma acest risc. (…) Nu va exista pauză în favoarea Rusiei”, a subliniat joi liderul ucrainean, răspunzând unei întrebări într-o conferinţă de presă comună cu omologul său eston, Alar Karis.

„O pauză pe câmpul de luptă, pe teritoriul Ucrainei, nu este o pauză în război. Ea nu este sfârşitul războiului. Asta nu conduce la un dialog politic cu Federaţia rusă sau cu oricine alticineva”, a subliniat el.

Zelenski a făcut acest turneu în contextul în care Moscova şi Kievul se acuză reciproc de faptul că vizează civili în atacurile lor cu rachete, în plină escaladare brutală a acestor atacuri.

Capitala Estoniei a fost a doua etapă a acestui turneu în ţările baltice, aliate loiale ale Ucrainei, în cadrul unor eforturi de consolidare a susţinerii Kievului odată cu apropierea intrării în al doilea an de război în Ucraina.

Zelenski a subliniat importanţa ajutorului internaţional pentru țara sa şi şi-a exprimat regretul faţă de blocarea de către Ungaria a ajutorului din partea UE în valoare de 50 de miliarde de euro.

„Avem o întârziere şi un blocaj al unui important pachet financiar fără care este imposibil să supravieţuim. Să spunem că este dificil”, a recunoscut el, într-o conferinţă de presă comună cu premierul eston Kaja Kallas.

Kaja Kallas l-a asigurat pe Volodimir Zelenski că Estonia va susține Ucraina „până la victorie” şi a subliniat că „libertatea trebuie să fie mai bine înarmată decât tirania”.

Ea a reiterat promisiunea Guvernului eston de a aloca 0,25% din PIB-ul Estoniei pentru sprijinul militar destinat Ucrainei în următorii patru ani.

”Sperăm ca acest lucru să servească drept exemplu tuturor celorlalţi”, a declarat Kallas.

Preşedintele ucrainean a repetat că aderarea la NATO constituie cea mai bună garanţie de securitate a Ucrainei şi a regiunii Europei de Est. NATO va obţine în schimb ”o armată dotată cu o experienţă militară, nu teoretică, ci practică”, a subliniat el, potrivit news.ro

”În acest război brutal, pe acest mare câmp de luptă, suntem toţi aliaţi care luptă pentru libertate”, a declarat Karis, apreciind că ”soluţia care constă în a face agresorul să dea înapoi necesită un efort comun al tuturor ţărilor democratice”. ”Toate şansele Rusiei în acest război au la bază speranţa că frontul unit al aliaţilor se sparge şi ca ucrainenii să fie lăsaţi singuri”, a avertizat el.

”Vă asigur că noi vom face totul ca acest lucru să nu se întâmple. Războiul trebuie să se termine cu victoria Ucrainei”, a subliniat el.

Zelenski a apreciat că ”Occidentul nu trebuie să aibă limite ale livrărilor de armament Ucrainei”.

”Atunci când noi aducem o susţinere militară, trebuie să înţelegem că, într-un război, este inevitabil să atacăm obiective militare ale agresorului, să încetinim şi să slăbim forţele inamicului şi să apărăm poporul ucrainean”, a continuat el.

Forțele ruse au lansat 73 de atacuri asupra regiunii Herson în ultimele 24 de ore, ucigând o persoană și rănind alte trei, a raportat Oleksandr Prokudin, guvernatorul regional, la începutul zilei de 12 ianuarie.

De când forțele ucrainene au eliberat Hersonul și alte așezări regionale de pe malul vestic al râului Nipru în noiembrie 2022, Rusia continuă să lovească puternic zona, provocând multiple victime civile.

În ultima zi, Rusia a tras 310 proiectile din artilerie, tancuri, drone și sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra unor ținte din regiunea Herson, potrivit lui Prokudin.

Autoritățile de ocupație ilegală instalate de Moscova în regiunea Herson distribuie cărbune subvenționat pentru încălzire, dar numai acelor rezidenți care au luat pașapoarte rusești, a raportat Centrul Național de Rezistență al armatei ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

Ca parte a strategiei sale de pașapoarte forțate, Rusia creează stimulente speciale orientate către rezidenții din teritoriul ucrainean ocupat pentru a adopta pașapoarte rusești.

În același timp, acei ucraineni care refuză cetățenia rusă sunt adesea amenințați cu deportarea sau cu mobilizarea forțată în armata rusă.

Mai multe așezări din partea ocupată a regiunii Herson rămân fără alimentare cu energie electrică pe fondul temperaturilor scăzute, ceea ce creează o nevoie mai mare de cărbune, potrivit Centrului Național de Rezistență, care este condus de forțele speciale ucrainene.

Capacitatea Rusiei de rotație operațională este de așteptat să susțină pe termen scurt ritmul ofensivei localizate în estul Ucrainei, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa actualizare din 11 ianuarie, scrie Kyiv Independent.

Cu toate acestea, experții notează că nu este clar dacă forțele rusești vor fi capabile să efectueze rotații eficiente pe termen lung sau în cazul intensificării eforturilor ofensive rusești sau al unei operațiuni semnificative de contraofensivă ucraineană.

Utilizarea strategică a rotațiilor operaționale de către Rusia servește la atenuarea deteriorării treptate a forțelor de atac, care ar putea altfel să ducă la culminarea eforturilor ofensive rusești în timp.

În timp ce diverși factori operaționali au jucat de-a lungul timpului un rol în culminarea ofensivei rusești în Ucraina, limitările privind efectivele de personal și formațiunile eficiente în luptă au fost în mod constant un factor principal care a contribuit la aceasta.

„Forțele rusești desfășoară în mare parte atacuri cu infanterie grea în Ucraina, cu grupuri de asalt care nu necesită neapărat cantități mari de echipament sau niveluri ridicate de pregătire”, precizează ISW.

Aparatul rus de generare a forțelor „pare să refacă pierderile din Ucraina cu personal slab antrenat și relativ ineficient în luptă”, pe care comandamentul rus l-a considerat suficient pentru asalturi frontale de rutină de uzură.

Statele Unite și-au îmbunătățit sistemele de monitorizare a ajutorului militar trimis Ucrainei, dar nu au reușit să urmărească transporturi de arme în valoare de peste 1 miliard de dolari până în iunie 2023, potrivit unui raport al Departamentului Apărării, publicat pe 10 ianuarie, scrie Kyiv Independent.

Anumite echipamente de apărare furnizate de SUA fac obiectul unei monitorizări îmbunătățite a utilizării finale (EEUM), ceea ce înseamnă că armele ar trebui să fie urmărite îndeaproape.

Cerințele suplimentare de monitorizare se aplică armelor precum rachetele Javelin și Stinger, rachetele aer-aer cu rază medie de acțiune avansată (AMRAAM), sistemele de aeronave fără pilot și dispozitivele de vedere pe timp de noapte.

Raportul inspectorului general spune că din ajutorul militar desemnat de UEMUE de 1,699 miliarde de dolari trimis Ucrainei, 1,005 miliarde de dolari rămân „în întârziere”.

Raportul spune că au existat mai multe motive pentru care echipamentele nu au fost inventariate, inclusiv probleme de personal și „absența procedurilor pentru desfășurarea EEUM într-un mediu ostil până în decembrie 2022”.

Forțele rusești au bombardat șapte localități de-a lungul graniței cu Rusia din regiunea ucraineană Sumî pe 11 ianuarie, a raportat administrația militară locală, potrivit The Kyiv Independent.

Atacurile au lovit localitățile Bilopillia, Esman, Svesa, Krasnopillia, Seredîna-Buda, Yunakivka și Myropillia.

Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructura civilă.

Forțele rusești au atacat regiunea cu artilerie, mine și drone, trăgând de 11 ori la granița cu Sumî și provocând 38 de explozii.

Locuitorii din localitățile de frontieră din regiunea Sumî sunt supuși aproape constant bombardamentelor din partea trupelor rusești din apropiere. Un atac din 9 ianuarie a avariat mai multe case și un centru cultural local.

Un politician care intenționează să candideze împotriva lui Vladimir Putin la viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia a calificat joi, într-o întâlnire cu soțiile soldațiilor ruși, decizia de a intra în război cu Ucraina drept o „mare greșeală”, informează Reuters.

Boris Nadejdin, politician liberal de opoziție ce reprezintă partidul de centru-dreapta „Inițiativa Civică”, formațiune care în prezent nu este reprezentată în parlament, încearcă să strângă cele 100.000 de semnături necesare de la oamenii din întreaga Rusie ca să poată să candideze împotriva lui Putin.

Mai multe detalii: Singurul candidat la alegerile prezidențiale din Rusia care critică declanșarea războiului din Ucraina: „O mare greșeală a lui Putin”

Autoritățile ucrainene au primit primele dovezi preliminare că Rusia a folosit o rachetă nord-coreeană în atacul asupra orașului ucrainean Harkov de pe 2 ianuarie, a anunțat joi procurorul general Andrii Kostin, potrivit The Kyiv Independent.

Săptămâna trecută, Casa Albă a afirmat că Moscova a desfășurat rachete balistice furnizate de Coreea de Nord în recentele atacuri împotriva Ucrainei, deși informația nu a fost confirmată până acum de oficialii ucraineni.

„Rezultatele examinării științifice și tehnice preliminare confirmă faptul că racheta lansată asupra centrului orașului Harkov pe 2 ianuarie este o rachetă cu rază scurtă de acțiune produsă în Coreea de Nord”, a declarat Kostin, într-o emisiune a radiodifuzorului public din Ucraina, Suspilne.

Kostin a precizat că experții militari din cadrul grupului de lucru interinstituțional de la Procuratura Generală au ajuns la aceleași concluzii. Specialiștii au fost prezenți la locul impactului și au analizat piesele rachetei, a menționat procurorul general.

„În prezent este în derulare o examinare cuprinzătoare, care ar trebui să confirme în cele din urmă acest fapt”, a mai spus el.

Experții lucrează la identificarea altor fragmente de muniție găsite în locurile în care au lovit atacurile recente asupra regiunilor Harkov și Odesa, a adăugat el.

Washingtonul a afirmat pe 4 ianuarie că Rusia a lansat rachete nord-coreene pe 30 decembrie, lovind un câmp deschis din regiunea Zaporojie, și apoi din nou pe 2 ianuarie, în timpul unui atac masiv asupra orașelor ucrainene.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News