Localitatea din Romania în care bărbații nu au cruce pe mormânt după ce mor

Răspândit odinioară în multe sate din regiunea subcarpatică, în sudul Transilvaniei şi, sporadic, în sudul Carpaţilor, obiceiul stâlpilor funerari, care amintesc de vechile credinţe în nemurirea sufletului, şi cel al porumbelului, al „Păsării Suflet”, cum a denumit-o folcloristul Gheorghe Pavelescu, mai este păstrat azi doar în Munţii Sebeşului. Rând pe rând, obiceiul a dispărut, fiind deja în anii 40 o raritate, mai fiind păstrat cu sfinţenie în Loman, un sat de munte, în care predomină păstoritul şi creşterea vitelor– transmite AGERPRES.

Potrivit preotului paroh Nicolae Popa, prin monumentele funerare executate din lemn, cimitirul din Loman constituie un domeniu vast al artei populare.

Stâlpii funerari sunt de origine precreştină, fiind înrudiţi îndeaproape, ca structură şi funcţie, cu stâlpii totemici. „Datorită cercetărilor arheologice putem afirma că aceste monumente de artă sunt relicve preţioase ale cultului coloanei, cu o foarte mare răspândire în Orient, şi care a pătruns pe teritoriul ţări noastre la sfârşitul neoliticului”, a explicat acesta.

Stâlpii, ciopliţi de obicei din lemn de stejar, de salcâm sau frasin, pentru a fi mai rezistenţi, sunt în formă de obeliscuri în patru sau şase feţe, cu un diametru de 12-15 centimetri. Dimensiunile lor variază, în funcţie de vârsta celui decedat, la copii şi bătrâni fiind mai mici decât la feciorii morţi înainte de căsătorie. Feţele stâlpilor sunt sculptate de jos până sus cu diferite motive geometrice, cum ar fi rombul, rozeta, cercul, crucea, linia zig-zag, elicea şi, mai rar, elemente florale. La fel ca pe o cruce, pe stâlpi se sculptează sau se scrie cu vopsea numele celui decedat, precum şi anul naşterii şi al morţii.

La bătrâni, stâlpul se termină cu o cruce făcută din aceeaşi bucată, iar la tineri cu o scândură aplicată orizontal peste vârful stâlpului, în care se fixează suliţa ce susţine porumbelul. Pe stâlpul tinerilor se agaţă şi un clopoţel.

Porumbelul este cioplit, în general, din lemn de brad sau tei, fiindcă se lucrează mai uşor, şi este executat de către acelaşi meşter lemnar care face şi stâlpul. Mărimea porumbelului este cea naturală, uneori însă poate fi mai mică sau mai mare. Ca reprezentare, de cele mai multe ori porumbelul are aripile întinse, gata de zbor, iar coada este răsfirată ca a unei rândunele. Porumbelul este vopsit în albastru închis sau în cenuşiu.

El se pune numai la feciori neînsuraţi şi niciodată la neveste sau bărbaţi căsătoriţi.

„Semnificaţia acestui porumbel este strâns legată de mentalitatea arhaică a poporului, care îşi imaginează sufletul sub formă de pasăre, credinţă la fel de veche a popoarelor indoeuropene”, a arătat Gheorghe Pavelescu într-o monografie etnofolclorică despre „Valea Sebeşului”.

Născut într-un sat din Munţii Sebeşului, în Purcăreţi, în care de asemenea a existat un astfel de obicei, etnologul şi folcloristul Gheorghe Pavelescu a dedicat studierii acestei arte funerare peste şapte decenii de viaţă, el fiind autorul mai multor lucrări de specialitate, cea mai cunoscută fiind „Pasărea Suflet”.

El a afirmat că obiceiul are o origine străveche. „Desigur, nu poate fi vorba de o datare precisă, dar prin faptul că pasărea se punea în general numai în legătură cu stâlpul, nu şi cu crucea morţilor, putem afirma că acest obicei datează dinainte de creştinism”, a opinat etnologul.

Primul care s-a arătat preocupat de această artă funerară a fost un profesor german, Otto Lauffer, în 1926, pe vremea când obiceiul era păstrat în toată regiunea dintre Sibiu şi Orăştie.

Aria de răspândire a păsării-suflet a fost întâlnită şi la longobarzi, populaţie germanică, aşezată în nordul Italiei în secolul al VI-lea, la ceremişi, populaţie finică de pe Volga, şi chiar în Extremul Orient, în China şi Japonia, la populaţia ainu.

Romanii aveau şi ei credinţa că, după moarte, sufletul se ridică la cer sub forma unei păsări. Crezul „păsării-suflet” îl găsim şi în Dacia Romană, la oamenii de rând.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE