După ce s-a îmbolnăvit de Covid-19 în timp ce era însărcinată, Jayoung Lee, 38 de ani, aproape a murit. Pe 9 martie a născut al doilea ei băiat, însă pe 18 martie, după ce infecția a evoluat rapid, a fost indusă în comă artificială și ventilată mecanic. O lună a stat în comă și abia după 43 de zile de luptă infernală, pe 12 mai, a putut să respire singură. Bebelușul nou-născut a putut să-l țină în brațe după fix 75 de zile. Acum, Jayoung se recuperează și a vorbit pentru a îndemna oamenii să fie mai precauți și să respecte restricțiile sanitare. Povestea ei emoționantă a fost relatată de The Local, ediția germană.
Cuprins:
“Cazul meu a fost ca un miracol”, a spus mama pentru The Local. “Vreau ca oamenii să știe că acest coronavirus este ceva foarte-foarte serios”, a transmis, răspicat, din prima propoziție. Lee face apel la oamenii din Germania și din toată lumea pentru a fi mai precauți, fiindcă este deosebit de îngrijorată de persoanele care protestează împotriva restricțiilor autorităților, cum ar fi distanțarea socială ori purtarea măștii sanitare de protecție.
Povestea nemțoaicei e un mix de date și de mulțumiri pentru medicii care au făcut posibil ca ea să supraviețuiască.
Lee s-a îmbolnăvit la începutul lunii martie, în timp ce era însărcinată în nouă luni, după ce soțul ei s-a întors din centrul Italiei.
A făcut febră, se simțea “neputincioasă”, fără energie. Și se temea și pentru fiul ei de cinci ani. Lucrurile au evoluat rapid. În rău.
A fost la Vivantes Klinikum din Friedrichshain, unde urma să nască. A făcut testul, dar n-a mai putut aștepta rezultatul.
OMS declara pe 11 martie infecția drept pandemie.
“Eu nu puteam dormi pentru că nu puteam respira. A trebuit să mă ridic, dar pentru o femeie care tocmai a născut este o muncă foarte obositoare”, povestește mama. Cumva, “i-am spus la revedere fiului meu, dar nu mă așteptam la ce va urma”.
Boala se agrava și a fost transportată la spitalul Charite, din Berlin.
“Plămânii mi-au fost aproape distruși, inima nu era puternică, ficatul meu era rău, aveam pietre la rinichi”, a spus ea. “Plămânii și ficatul sunt încă foarte afectați”, a completat.
Când am deschis ochii, a fost șocant. Mi-a fost foarte frică. Mi-a fost frică de moarte. Jayoung Lee:
Iar 22 mai e cea mai importantă zi din viața ei. “Abia atunci mi s-a permis să-l țin în brațe pe fiul meu”. Trecuseră 75 de zile de la nașterea lui.
Lee a trebuit să învețe să meargă.
Când și-a văzut bebelușul, care acum are șase luni, abia a avut energia să-l țină în mâini.
Acum îi poate schimba scutecul, îl poate îmbrățișa și se poate juca cu el, dar nu fără dificultăți.
Jayoung încă nu s-a recuperat: “Am avut virusul în organism încă două luni”.
Lee poate merge, dar nu poate alerga.
Nu poate călători încă, nici măcar să râdă: “Dacă cineva face o glumă, nu pot să râd, plămânii mei nu sunt pregătiți să fac asta”.
Lee e disperată când vede că oamenii ignoră regulile guvernului asupra coronavirusului, cum ar fi purtarea unei măști și distanțarea socială.
“Doar pentru că nu ai experimentat-o niciodată, nu înseamnă că boala nu există”, a spus ea.
“Va dura mult timp pentru a mă recupera complet. Un medic chiar a spus că nu va mai fi niciodată la fel ca înainte. Am crezut că sunt tânără și sănătoasă, că nu voi lua coronavirusul”, a completat ea.
A purta măști, a ne păstra la distanță nu înseamnă să ne restrângem libertatea, ci să-i protejăm pe ceilalți și să ne protejăm. Jayoung Lee: