Toate manevrele prin care Florian Coldea și oamenii lui au încercat să scape de dosarul „optimizărilor” din justiție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Modificarea interceptărilor, insuficienta descriere a acuzațiilor, blocarea accesului la dosar și „malversațiunile” procuroarei DNA Mihaiela Moraru Iorga se numără printre criticile pe care fostul general SRI Florian Coldea și oamenii lui încearcă să obțină restituirea la Parchet a dosarului în care sunt trimiși în judecată pentru „optimizări” pe bani a dosarelor unor inculpați de lux.
Cuprins:
- Procuroarea, suspectată că s-ar fi răzbunat pe „binomul” Coldea-Kovesi
- Top 10 critici aduse rechizitoriului de către Florian Coldea și oamenii lui
- Inculpatul Trăilă: „Lui Dumitru Dumbravă i-au fost luați ani din viață”
- Procuroarea, acuzată de „malversațiuni” și modificarea interceptărilor
- Grupul infracțional organizat, insuficient descris în rechizitoriu
- Avocații se plâng că DNA le-a blocat luni întregi accesul la dosar
Aceste critici, invocate în fața judecătorului de cameră preliminară, au culminat cu susținerea unui inculpat din dosar, avocatul Doru Trăilă, care s-a arătat convins că fostul general SRI Dumitru Dumbravă s-a îmbolnăvit din nou de cancer și a murit tocmai din cauza trimiterii lui în judecată în acest dosar.
Pe data de 5 august 2026, Curtea de Apel București a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății în privința lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă (în prezent decedat), Dan Tocaci și Doru Trăilă pentru trafic de influență, constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani.
În acest moment, dosarul se află pe rolul Înaltei Curți, în contestație la soluția din camera preliminară, iar următorul termen a fost programat pe data de 15 octombrie 2026.
- „Judecătorul nu poate suplini, prin deducții şi coroborări, date disparate în cuprinsul rechizitoriului. Procurorul a lăsat în sarcina judecătorului configurarea acuzației, atât din punct de vedere obiectiv, cât şi din punct de vedere subiectiv, ceea ce excedează funcțiilor procesuale exercitate de acesta din urmă”, a susținut avocatul lui Florian Coldea în fața judecătorului de cameră preliminară.
Foștii generali SRI au fost denunțați la DNA de către patronul Sanimed, Cătălin Robertino Hideg, care susține că aceștia i-ar fi promis o soluție favorabilă în justiție în schimbul a 600.000 de euro.
Procurorii anticorupție au reținut în rechizitoriu că foștii generali ar fi acționat prin doi intermediari:
- Afaceristul Dan Victor Tocaci, care racola „clienții” – inculpați VIP – a convingându-i că „dacă dau 2-3 direcții cade România pe safety”.
- Avocatul Doru Trăilă, despre care se credea că are influență asupra unor magistrați de la Tribunalul București și de la Curtea de Apel București, cărora le-a fost profesor de drept.
Peste 7,7 milioane de lei ar fi intrat în conturile lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă în urma altor „optimizări”, măsurile asigurătorii în acest dosar ridicându-se la aproape 10 milioane de lei.
Procuroarea, suspectată că s-ar fi răzbunat pe „binomul” Coldea-Kovesi
Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a respins toate cererile și excepțiile formulate de avocații inculpaților, reținând că acestea constituie, în mare parte, apărări de fond.
Asta înseamnă că aspectele invocate de Florian Coldea și oamenii lui în această fază procesuală se vor transforma în principalele direcții de apărare la proces.
Inculpații au acuzat-o de lipsă de imparțialitate pe procuroarea de caz, Mihaiela Moraru Iorga, procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, conform Încheierii finale din data de 5 august 2026, consultată de Libertatea.
Reamintim că, în 2017, fosta șefă a DNA a semnat revocarea din funcție a procuroarei Mihaielei Moraru Iorga, pe care o suspecta de favorizarea făptuitorului într-un dosar pe care aceasta din urmă îl instrumenta.
Iorga a fost trimisă în judecată, Înalta Curte a constatat nulitatea rechizitoriului, iar apoi Consiliul Superior al Magistraturii i-a permis să-și reia activitatea.
Un an mai târziu, în 2018, șefa DNA a fost revocată din funcție de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader.
Top 10 critici aduse rechizitoriului de către Florian Coldea și oamenii lui
În prezent, speculând strânsa colaborare dintre Coldea și Kovesi în baza Protocoalelor SRI-DNA, avocații au invocat o listă de nereguli pe care procuroarea Mihaiela Moraru Iorga le-ar fi comis în timpul anchetei:
- „Alocarea dosarului către sine (n.r. – ca șefă de secție), prin primirea denunţătorului direct în audienţă şi apariţia ulterioară a unui post-it verde.
- Primirea directă a numeroase cereri, fără a se uza procedura standard de depunere prin registratură.
- Scurgerea de informaţii şi date personale de la dosarul cauzei.
- Existenţa unor acţiuni nefireşti de sprijinire a martorului denunţător (n.r. – Hideg Robertino Cătălin) în demersurile sale (inclusiv prin atribuirea calităţii de persoană vătămată).
- Transcrierea greşită/trunchiată a unor înregistrări în procesele-verbale întocmite și utilizarea lor în acuzare.
- Selectarea doar a probelor care sunt favorabile acuzării.
- Folosirea unor tehnici neloiale de asigurare a unor probe şi de presiune asupra unor martori.
- Încălcarea sistematică a dreptului la apărare prin amânarea nejustificată şi nelegală a soluţionării cererilor de consultare a dosarului, nepunerea la dispoziţie a dosarului pentru pregătirea apărării.
- Ignorarea unor probe evidente în apărare şi chiar motivarea prin rechizitoriu a necesităţii neluării acestora în considerare.
- Existenţa unor relaţii de adversitate (comune cu martorul denunţător) la adresa domnului (Florian Coldea – n.r.) şi a doamnei (Laura Codruța Kovesi – n.r.), generatoare de preconcepţii şi lipsă de imparţialitate în gestionarea dosarului”, sintetizează judecătorul de cameră preliminară din criticile formulate de avocați.
Inculpatul Trăilă: „Lui Dumitru Dumbravă i-au fost luați ani din viață”
Probabil cea mai dramatică susținere a fost formulată chiar la dezbaterile finale din camera preliminară din data de 5 august 2026, pe care avocații încercau cu orice preț să le amâne.
Atunci, inculpatul Doru Trăilă a vehiculat ideea că fostul general SRI Dumitru Dumbravă ar fi decedat ca urmare a trimiterii în judecată în acest dosar:
- „Inculpatul (Trăilă Doru Florel – n.r.) învederează că a fost colaborator şi prieten al domnului (Dumbravă – n.r.) timp de 5 ani de zile, iar în anul 2024 acesta a fost în remisie totală a bolii care, în final, i-a luat viața, dar această boală a revenit în urma demersurilor făcute de parchet, acesta decedând după patru luni de la momentul trimiterii în judecată.
- Consideră că inculpatului (Dumbravă – n.r.) i-au fost luaţi ani din viaţă şi ar trebui să i se respecte drepturile procesuale.
- Astfel, la termenul din luna aprilie 2026, instanţa a stabilit 60 de zile pentru ca apărarea inculpatului (Dumbravă – n.r.) să fie una efectivă, însă, urmare desemnării unui nou avocat din oficiu şi preschimbărilor succesive de termene, perioada de 60 de zile nu mai există, aceasta împlinindu-se în data de 15 sau 16 august.
- Învederează că este vorba despre o chestiune de comunicare, fostul avocat din oficiu având timp la dispoziţie pentru a studia dosarul de urmărire penală, dar şi apărările avocaţilor, care au fost formulate împreună cu inculpatul (Dumbravă – n.r.), care s-a implicat până în ultimul moment al vieţii sale.
- În aceste condiţii, apreciază că apărările formulate de inculpatul (Dumbravă – n.r.) ar trebui preluate şi menţinute, însă apărătorul din oficiu nu a avut această posibilitate. În consecinţă, apreciază că inculpatului (Dumbravă – n.r.) trebuie să i se respecte dreptul la o apărare efectivă”, se arată în încheierea de ședință din data respectivă.
Judecătorul a explicat că trebuie făcută distincția între existența unei cauze care împiedică soluționarea în fond a acțiunii penale și obiectul propriu al procedurii de cameră preliminară:
- „Decesul inculpatului nu înlătură necesitatea pronunțării unei soluții de către judecătorul de cameră preliminară cu privire la legalitatea sesizării instanței şi nici nu impune retrimiterea cauzei la parchet, ci dimpotrivă, tocmai delimitarea funcțională a fazelor procesuale impune ca judecătorul de cameră preliminară să verifice dacă actul de sesizare și actele de urmărire penală îndeplinesc exigențele legale, inclusiv cu privire la inculpatul decedat și, constatând că acestea sunt legale, să dispună începerea judecății, urmând ca instanța învestită cu judecarea cauzei să dispună una dintre soluţiile prin care se soluţionează acţiunea penală”, reține judecătorul.
Procuroarea, acuzată de „malversațiuni” și modificarea interceptărilor
Dintre criticile formulate de avocați cu privire la rechizitoriu, Libertatea va detalia câteva aspecte, printre care și partea în care inculpații au invocat „lipsa de loialitate a organului de urmărire penală”.
Mihaiela Moraru Iorga ar realizat multiple „audieri preparatorii” ale unor persoane, în lipsa apărării, pentru ca abia apoi să procedeze la ascultarea acestora în calitate de martori în prezenţa avocaților inculpaților.
Mai mult, avocații au acuzat-o pe procuroarea de caz de modificări ilegale în transcrierea interceptărilor:
- „În cuprinsul procesului-verbal datat 23 aprilie 2024, la pag. 10/30, după ce se transcrie corect întrebarea lui (Tocaci Dan Victor – n.r) - Ţi-a promis el vreodată, că dacă îi dai banii, pleci afară? Ţi-a promis? A zis că se face legal totul? Ţi-a zis cu gura lui că totul e legal, că se face legal?, transcrierea răspunsului lui (Hideg – n.r.) este nereală, practic o afirmaţiei este transformată într-o negaţie.
- Astfel, deşi (Hideg – n.r.) afirmă în înregistrare cât se poate de clar şi ferm: Da, mă! Doar nu putea să mă scoată el din ţară, că avea el cu ce, în mana lui? (minutul 12,16), în procesul-verbal se transcrie cu totul altceva - Nu, mă, că nu putea să mă scoată el din ţară, că aveam cu ce ...
- Mai mult decât atât, pe aceeaşi pagină, după întrebarea lui (Tocaci Dan Victor – n.r.): Bă, ti-a zis şi când ai semnat contractul cu (Coldea – n.r.), cu semnalul, cu ... ai semnat contractul tu cu (Coldea – n.r.), ce ţi-a zis ţie?...«Dom'le, că încercăm, să vedem» Da? Ţi-a promis vreunul dintre ăştia că..., în cuprinsul procesului verbal se consemnează nereal că răspunsul lui (Hideg – n.r.) este «neinteligibil», deşi în înregistrare se aude foarte clar cum (Hideg – n.r.) afirmă următoarele: Da’ nu se pune problema de promisiune (minutul 12.47).
- În esenţă, această malversaţiune evidentă a avut şi are consecinţe iremediabile asupra dreptului la un proces echitabil şi explică întreaga atitudine procesuală a procurorului, care a trecut sub tăcere, prin folosirea sintagmei «neinteligibil», o afirmaţie expresă şi clară a denunţătorului în sensul că nu s-a pus problema vreunei promisiuni din partea inculpaţilor, afirmaţie care se află în înregistrarea prezentată procurorului de către denunţător încă de la debutul anchetei”, se arată în documentul citat.
Procurorul de ședință și judecătorul de cameră preliminară au arătat că transcrierea interceptărilor n-a fost realizată personal de către Mihaiela Moraru Iorga, că aspectele invocate au fost erori materiale și că acestea au fost remediate.
Grupul infracțional organizat, insuficient descris în rechizitoriu
Un alt aspect de nelegalitate invocat de inculpați se referea la descrierea insuficientă a faptelor deduse judecății, mai ales a infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat.
Apărarea o acuză pe Mihaiela Moraru Iorga că n-ar fi arătat cum au funcționat resorturile grupului Coldea-Dumbravă.
- „Urmare a unor asemenea inadvertenţe descriptive, inculpatul (Coldea – n.r.) a solicitat să se observe că, dacă s-ar utiliza argumentul reductio ad absurdum (n.r. – reducerea la absurd), ar însemna că între 2018 şi 2020, nefiind materializată rezoluţia infracţională, nici măcar nu ar fi trebuit să fie apreciată ca perioadă internă a iter criminis (n.r. – drumul infracțiunii) şi nu ar avea de ce să fie consemnată în rechizitoriu, neavând valenţe penale. (…)
- În ordonanță se face mențiune cu privire la faptul că primele acte de constituire datează din anul 2018.
- Cu toate acestea, (…) societatea comercială prin intermediul căreia s-a susținut că domnul (Coldea – n.r.) ar fi participat și ar fi susținut activitatea grupului infracțional organizat a fost înființată abia în anul 2020, iar legăturile acestei societăți cu societatea domnului (Dumbravă -n.r.) și cu ceilalți inculpați datează abia din anul 2021.
- Prin urmare, consideră că cel puțin pentru perioada 2018-2020 nu există nicio mențiune referitoare la modalitatea factuală concretă în care domnul (Coldea – n.r.) ar fi inițiat, constituit sau organizat grupul infracțional pentru a cărui constituire a fost trimis în judecată.”, au susținut avocații.
În schimb, judecătorul a reținut că natura juridică și modalitatea de realizare a elementului material al infracțiunii prezintă, în cazul lui Florian Coldea, anumite particularități:
- „Astfel, infracțiunea nu se consumă printr-un act izolat și instantaneu, ci presupune existența unei structuri organizate, caracterizate printr-o anumită stabilitate, coordonare și existența unui scop infracțional comun.
- În mod firesc, constituirea unui asemenea grup reprezintă, de cele mai multe ori, rezultatul unui proces desfășurat într-o anumită perioadă de timp, iar nu consecința unui singur act sau a unui moment unic, perfect determinabil.
- În consecință, împrejurarea că rechizitoriul nu indică ziua sau locul exact în care membrii grupului ar fi convenit pentru prima dată asupra constituirii acestuia, nu echivalează cu lipsa descrierii faptei și nici nu afectează legalitatea actului de sesizare, atât timp cât din economia rechizitoriului rezultă perioada în care grupul a funcționat, persoanele implicate, scopul urmărit, structura relațională dintre membrii acestuia, rolurile atribuite fiecăruia și activitățile desfășurate pentru realizarea scopului infracțional”, notează judecătorul.
Avocații se plâng că DNA le-a blocat luni întregi accesul la dosar
De asemenea, Curtea de Apel București a respins ca nefondate susținerile inculpaților care reclamau încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil.
- „În fapt, modul de acţiune al procurorului a afectat grav şi iremediabil dreptul la un proces echitabil, deoarece în timp ce procurorul notifica inculpaţii de o acuzaţie cu privire la o anumită faptă, în realitate probatoriul vizat de procuror se referea la faptele pentru care urma să dispună extinderea (n.r. - cercetărilor), fără să existe o notificare oficială.
- Astfel, după ce timp de mai bine de 6 luni în care nici apărarea şi nici inculpatul nu au avut acces la dosar, în perioada 03.06.2025 - 13.06.2025, adică în 10 zile, procurorul a emis 6 (șase) ordonanţe prin care a dispus extinderea şi schimbarea încadrărilor juridice (…).
- Această modalitate de acţiune este nelegală, deoarece a paralizat orice efort al inculpatului, care chiar şi cu asistenţa unui apărător, să poată înţelege acuzaţiile şi să aibă timpul pentru pregătirea apărării, modalitate de acţiune care este contrară dreptului la un proces echitabil. (…)
- Totodată, dreptul la apărare presupune şi dreptul de propune probe, drept care nu poate fi exercitat «în alb», fără ca inculpatul să cunoască care sunt motivele reale ale acuzaţie, cu atât mai mult că aceste acuzaţii trebuie să indice probele pe baza cărora se consolidează. (…)
- Dacă s-ar putea susţine că în perioada mai - octombrie 2024 s-a permis accesul la dosarul cauzei, deoarece această îngrădire evidentă a procurorului a fost suplinită de către judecătorii de drepturi şi libertăţi, totuşi, în intervalul noiembrie 2024 – iunie 2025, nici inculpatul şi nici apărarea nu a mai avut niciun acces la dosar, deşi au fost formulate numeroase cereri în acest sens.
- Or, în aceste condiţii, după o cascadă de acte procedurale de extindere şi schimbări de încadrare juridică, faptul că procurorul a notificat inculpatul despre toate acestea numai după data de 13.06.2025 şi abia cu această ocazie a pus la dispoziţia apărări unele dintre actele de urmărire penală efectuate, demonstrează modalitatea concretă în care s-a procedat la paralizarea exercitării unui drept fundamental, respectiv dreptul la apărare”, au mai arătat avocații.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
