Mâncăm substanțe chimice pe pâine

Oamenii au conservat și aromat alimentele din cele mai vechi timpuri. Asta pentru că unii aditivi fac alimentele mai gustoase și mai arătoase. Însă, în ultimul timp, alimentele sunt din ce în ce mai bombardate cu tot felul de substanțe chimice. Conservanții tradiționali precum oțetul, sarea, fumul de lemn au fost mereu acceptați pentru că după folosirea lor îndelungată s-a demonstrat că nu sunt nocivi. Însă, în ultimul timp, tot mai multe alimente sunt pline de substanțe chimice. Pe piață avem peste 300 de aditivi alimentari și în ultima perioadă 95% dintre alimente conțin E-uri. Astfel, este aproape imposibil să ne ferim de acestea.

Dr. Mihaela Vladu, medic primar diabet și boli de nutriție în cadrul  Spitalului Municipal „Filantropia“ din Craiova, lămurește ce înseamnă, de fapt, aditivii alimentari. „Sunt substanțe chimice introduse în alimente pentru a le da savoare, gust, aromă și pentru a prelungi perioada de rezistență. Așa se face că există produse care expiră la o lună sau două. Cu cât perioada de rezistență este mai lungă, cu atât concentrația de conservanți este mai mare. Litera E de pe etichete reprezintă aprobarea de către Europa ca acești aditivi să fie introduși în alimente. Unii dintre ei sunt foarte nocivi, alții mai puțin.  Zahărul, oțetul sunt folosite din cele mai vechi timpuri, bunicii și străbunicii le foloseau pentru murături, pentru conservarea alimentelor, și nu sunt conservanți nocivi. Mai sunt și alții care nu sunt fac rău, precum lecitina, care este un antioxidant natural, alfa-tocoferol, riboflavina, acidul ascorbic natural (vitamina C)“, explică medicul nutriționist.

„Mâncăm fără să ne hrănim“

Există, însă, o serie de aditivi alimentari extrem de nocivi care ajung în organism odată cu alimentele consumate zilnic. Unul dintre aceștia este acidul glutamic, o substanță neurotoxică care produce dureri de cap și crampe musculare. Acidul glutamic este și psihotrop, ceea ce înseamnă că produce o anumită dependență. Așa se explică de ce în cazul anumitor produse, cu cât este porția de mare, tot avem senzația că am mai vrea să mâncăm. „La un moment dat, era folosită expresia «mâncăm paie». Cumva suntem controlați să consumăm, iar această problemă apare mai ales în cazul alimentației de tip fast-food. De aceea, de acest gen de alimente nu ne săturăm oricât ar fi porția de mare. Ne place se le mâncăm, deși ele sunt calorii goale. Nu aduc însă principiile nutritive, vitaminele și mineralele de care avem nevoie. Practic, mâncăm fără să ne hrănim“, atrage atenția dr. Mihaela Vladu.
Procesarea și depozitarea pot să ducă la pierderea culorii naturale a alimentelor, astfel că producătorii o refac. Oamenii, în general, sunt mult mai tentați să cumpere un produs colorat și apetisant. Specialiștii susțin că, de exemplu, dacă mazărea conservată nu ar fi îmbibată de coloranți, ar avea culoarea verde măsliniu sau gri, nu foarte atrăgătoare pentru clienți.

Citeste continuarea aici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE