Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită: peste 2 milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi

Mâncarea gătită acasă este principala formă de consum, deși ușor în scădere față de anul trecut. Femeile și persoanele peste 55 de ani consumă cele mai multe mese gătite acasă. Tinerii între 18 și 24 de ani preferă comanda la domiciliu sau mesele la restaurant, contribuind astfel indirect la risipa alimentară.

„România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și inițiative menite să încurajeze un consum responsabil și sustenabil,” a spus Elena Pap, Director Europa Up Group.

Majoritatea românilor se confruntă săptămânal cu risipă financiară din cauza alimentelor aruncate. 66% dintre respondenți aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, iar 3% depășesc 200 lei. 

Principalele cauze ale risipei alimentare

Tinerii înregistrează pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani gestionează mai eficient alimentele. Mâncarea gătită este cel mai des aruncată (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%).  

Recomandări

Secretul Israelului în războiul cu Iranul: micul stat este o mare putere tehnologică, cu companii de zeci de miliarde de dolari. Iar un român a pus bazele acestui ecosistem

„Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin”, notează sursa citată.

Cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități mari de mâncare (39%) sunt principalele cauze ale risipei, obiceiuri întâlnite în special la adulții între 25 și 44 de ani. 

„Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea alimentelor și conservarea alimentelor – aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară”.

64% dintre români consideră risipa alimentară o problemă gravă, sentiment resimțit mai intens de femei și persoanele între 35 și 44 de ani. „Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45–55 de ani (59%)”, notează sursa citată.

Cei peste 55 de ani aruncă cel mai puțin

Recomandări

Periculoasa tendință de politizare a Comunității de Informații americane sub Trump / Analiză a unui senior CIA

Femeile sunt mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare, iar persoanele peste 55 de ani aruncă cel mai puțin. Majoritatea respondenților aplică obiceiuri de reducere a risipei: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Femeile și persoanele între 35 și 44 de ani recurg la aceste practici.

„Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esențial să continuăm să investim în educație și conștientizare pentru a construi o cultură alimentară sustenabilă” a declarat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.

46% dintre români au auzit în copilărie regula „să nu arunci mâncarea”, fiind vorba în special de cei peste 45 de ani. Generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor reguli.

„Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că tradițiile și valorile familiei în care au crescut le influențează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educația tradițională și grija față de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puțin influențați de aceste valori – doar 43% în segmentul 25–34 ani și 40% în rândul celor de 18–24 ani”, arată sursa citată.

Recomandări

Nicușor Dan convoacă oficial partidele la consultări pentru desemnarea premierului

Tinerii sunt mai predispuși la risipă

Tinerii (18-24 ani) sunt cei mai predispuși la risipă, dar și receptivi la presiunea socială. Generația Z aruncă frecvent mâncare gătită și raportează pierderi financiare mai mari. 

Totuși, ei resimt presiunea socială mai acut (34%).  „În același timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș. De altfel, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant.

Totodată, deschiderea lor față de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 și 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.

Datele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare la nivelul societății privind risipa alimentară, dar și diferențe semnificative între generații în ceea ce privește comportamentele și percepțiile. Consolidarea educației alimentare și promovarea unor obiceiuri responsabile rămân pași esențiali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic”.

Studiul a fost realizat online în perioada 15 – 24 martie 2025, având un eșantion de 1017 respondenți din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 – 56+ ani.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro