Mara Andrada Șutea, tânăra care a reușit să înfrunte dependența de droguri după 7 ani de consum și să inspire zeci de mii de oameni pe TikTok: „Am simțit că trăiesc într-un tunel fără ieșire”

Libertatea a discutat cu tânăra care a devenit cunoscută pe TikTok după ce a impresionat cu povestea ei de viață și a inspirat zeci de mii de oameni, reușind să adune peste 115.000 de urmăritori și 3,7 milioane de aprecieri, dar și cu Gabriela Bălan, psiholog specializat în adicții.

Conform datelor statistice, 1 din 10 români cu vârsta între 15 și 64 de ani a consumat cel puțin o dată droguri, iar 5,4% au consumat în ultimul an. Canabisul rămâne cea mai consumată substanță, urmat de noile droguri psihoactive, cocaină și ecstasy arată un raport național publicat de Agenția Națională Antidrog (ANA).

Primii pași spre dependență

La 15 ani, Mara spune că a început să bea, iar după ce s-a plictisit de alcool, a trecut la substanțe. Prima dată a început cu iarbă, iar după un an, a încercat și ecstasy. „Am tot vrut să reproduc senzația, apoi am reușit să le încerc și pe restul și consumam aproape în fiecare zi”, povestește Mara.

Tânăra spune că experiențele ei au fost foarte diverse: „Pe moment când consumam totul era foarte bine, nu îmi păsa de absolut nimic și apoi când se terminau substanțele și trebuia să plec acasă, simțeam un gol interior. Dar îmi era foarte greu să-mi trăiesc viața așa cum e fără ele”.

Chiar dacă susține că devenea o rutină plictisitoare, aceasta recunoaște că nu se putea opri. „Pe atunci mă simțeam ca și cum aș umbla printr-un tunel fără fund, doar ca să caut ieșirea. Simțeam că nu îmi ajunge nimic, simțeam că se termină tot, că nu aveam nici bani, eram constant îngrijorată, constant anxioasă și trăiam efectiv pentru următorul moment când urma să consum. Pe exterior părea că mă simt foarte bine, dar nu eram deloc satisfăcută cu viața mea, mi se părea că sunt o ratată, că nu realizez nimic, că ăla nu e locul meu și mă miram foarte tare cum de lumea din jurul meu se simțea atât de bine și știam că nu aparțin locului, simțeam că sunt prinsă într-o capcană”.

Momentul în care a decis să pună stop

Tânăra spune că după câteva încercări grele, pe la începutul anului 2025, a pus stop de tot. Dependența pentru ea a durat 7 ani și spune că ceea ce a determinat-o să se lase a fost dorința de a-și construi o carieră. „Mă săturasem foarte tare să trăiesc așa”.

Primul pas spre împărtășirea experienței a venit dintr-un moment de vulnerabilitate. „Într-o zi când mă simțeam tristă, singură și neînțeleasă, mă gândeam că asta e problema mea cea mai mare, și voiam să împărtășesc și cu ceilalți, așa că am postat impulsiv. M-am culcat și am văzut că postarea a devenit virală. Apoi am continuat să postez și nu mi-a păsat dacă mă judecă lumea”, susține Mara.

Când a fost convinsă că își dorește cu adevărat să se lase, Mara a decis să apeleze la un psihiatru: „Mi-a dat niște medicamente să îmi liniștească gândurile intruzive și anxietatea”.

Lupta continuă: provocările după dependență

În prezent, tânăra spune că se simte foarte bine, doar că se luptă cu problemele pe care le-a evitat în timpul consumului. „Pentru că asta fac drogurile, te ajută să eviți o grămadă de lucruri și acum trebuie să lucrez la mine, să-mi gestionez emoțiile, pentru că mi se pare că astea mă trag cel mai mult în jos”. 

Provocarea cea mai mare pe care o întâmpină Mara e faptul că spune că nu se simte pregătită pentru viață. „Am consumat mult prea mult timp droguri (7 ani), am pierdut foarte multă vreme și trebuie să recuperez foarte multe lucruri din urmă. În același timp nici nu mă pot concentra foarte bine”.

Psihologul Gabriela Bălan, specializată în dependențe (droguri, alcool, jocuri de noroc), povestește că printre consecințele pe care le are consumul de droguri se numără: afectarea judecății și capacității de luare a deciziilor; creșterea impulsivității și asumarea unor riscuri periculoase; creșterea riscului de accidente, violențe sau comportamente riscante; probleme de coordonare și reflexe încetinite; probleme de memorie și atenție; intoxicația acută (greață, vărsături, pierderea conștienței, risc de comă).

Consumul de droguri în adolescență poate afecta dezvoltarea creierului, pentru că tinerii sunt încă în formare, iar drogurile le afectează memoria, capacitatea de învățare și controlul emoțiilor. „Consumul frecvent poate duce la probleme de autocontrol şi luare a deciziilor în viața adultă.”, susține Gabriela Bălan.

Aceasta mai spune că, cu cât consumul începe mai devreme, cu atât crește riscul de dependenţă la vârsta adultă.

Mara își dorește să devină psiholog și să îi ajute pe ceilalți. „Simt că am foarte mult potențial și acum sunt în acea perioadă cu cariera și îmi încep viața de adult”, iar în paralel vrea să continue cu social media, tot pentru a-i ajuta pe ceilalți. „Probabil că la un moment dat o să schimb subiectul, dar simt că momentan este de interes și simt că are un impact pozitiv”.

Ea explică că există mai multe categorii de consumatori și că nu toți sunt dependenți, dar că într-adevăr unele substanțe au un potențial mai adictiv decât altele. „Eu ce le-aș recomanda tinerilor consumatori care simt că urmează să consume din ce în ce mai mult este să se uite în jur, să vadă dacă le place locul în care se află, dacă se merită și să se gândească foarte bine ce circumstanțe de viață au, ce visuri au și dacă consumul i-ar ajuta sau i-ar trage în jos. Când îți găsești motivația interioară e mult mai simplu să te lași. Unii poate că nu vor să se lase”.

Un alt sfat pe care îl are este să se iubească pe ei, pentru că asta consideră că e încă un pas important care te ajută să te lași de substanțe. „Când începe să îți pese de tine, de sănătatea ta, de corpul tău și de viața ta spirituală și socială… Îți trebuie o tonă de ambiție, dar te poți lăsa”.

Gabriela Bălan le recomandă tinerilor să își găsească un țel realist și să facă ceva pentru acesta. „Preia răspunderea pentru propria viață, stabilește relații de suflet și bucură-te de viață cu mintea limpede! Dependența nu alege, nu este despre cât de inteligent, puternic sau șmecher ești, ci despre ce alegeri faci. Nu o juca la ruleta rusească!”, relatează psihologul.

Viziunea Marei asupra problemei drogurilor în România

În România, nu se reprezintă corect problema drogurilor în media, mai ales la televizor, susține tânăra. „Se pune mult accent pe părțile negative. Majoritatea consumatorilor sunt oameni cu pasiuni, oameni cu visuri, oameni cu valori care au un viciu și suferă din cauza asta sau probabil că unii nu își dau seama că suferă. E o chestie din care e greu de ieșit, doar că nu ar trebui tratați cu atâta ură și mi se pare că ar trebui să aducem problema cât mai în față, ca cei care au nevoie de ajutor să îl ceară. Mi-aș dori să ne focusăm mai mult pe ajutor și nu pe a arăta cu degetul. Consumatorii au parte de verificări și controale exagerate din partea autorităților, dar ei tot continuă. Nu așa se oprește problema”, concluzionează Mara.

Cel mai mare mit despre dependență, pe care psihologul Gabriela Bălan ar vrea să îl demonteze, dincolo de ideea greșită că persoanele dependente sunt „slabe”, este cel legat de apelul la voință. „Convingerea că dacă ai suficientă, te poți lăsa. Ea poate ține persoana departe de a cere ajutor specializat și ignoră faptul că dependența implică modificări neurobiologice reale, care nu pot fi anulate doar prin efort personal. Este ca și cum i-ai cere unei persoane cu hipertensiune arterială să își regleze tensiunea doar prin voință”, explică psihologul.

Recuperarea din dependență: pași, provocări și susținere

Oricine poate dezvolta o dependență, spune Gabriela Bălan, asemănăm consumul inițial ca pe ruleta rusească: „nu știi la cine sare glonțul”, dar mai există și anumite vulnerabilități personale sau de mediu, care potențează riscul alunecării într-o dependență. 

„De exemplu un istoric de traumă, abuz sau neglijență sau tulburări psihice precum depresie, ADHD, tulburarea Bordeline, anxietate, precum și o stimă de sine scăzută. Oricine poate dezvolta o dependenţă, una dintre explicații fiind aceea că acesta are şi o componentă biologică (centrul recompensei, plăcerii din creier)”.

Psihologul mai subliniază un alt aspect important:: „Chiar dacă nu toți cei care experimentează devin dependenți, dar toți cei dependenți încep cu o singură dată. Dependența începe cu primul pas, însă nu știi niciodată dacă pentru tine este doar o dată sau începutul unui drum greu”.

Gabriela a prezentat „cercul schimbării”, conform modelului Prochaska & DiClemente, cu etapele prin care trece o persoană în procesul de schimbare. 

„Aşa-numitul lanţ terapeutic include următorii paşi: conştientizare, găsirea unui  «pentru ce» (motivație) și acceptarea dependenţei, dezintoxicare și continuarea medicaţiei, unde este cazul psihoterapie de grup şi/sau individuală, schimbarea stilului de viaţă”.

După anii de dependență și anxietate, Mara susține că acum se simte foarte apropiată de familie și de prieteni și că poate lega legături autentice cu oamenii. „Pot să ies în public să vorbesc, mi-am recuperat o grămadă de abilități și mă regăsesc pe zi ce trece”. 

Psihologul Gabriela Bălan explică de ce acest aspect, menționat mai sus de Mara, este foarte important pentru tinerii care au reușit să spună nu drogurilor. „Nu există vindecare definitivă, ci recuperare continuă, cu posibile recidive, nu obligatorii, dar gestionabile. În tot acest proces, este foarte importantă și consilierea sau psihoterapia familiei”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.