Marea Neagră rupe din ţărmul României 16,4 hectare pe an. Cum salvăm plajele?

Anual, Marea Neagră înaitează în interiorul României cu doi metri, în special în zona plajelor din staţiunile turistice, care se întind pe o distanţă de 82 de kilometri. La un calcul simplu de înmulţire rezultă 164.000 de metri pătraţi, adică 16,4 hectare. În perioada comunistă s-au făcut o serie de îndiguiri care s-au dovedit ineficiente: digurile s-au prăbuşit şi încă se prăbuşesc în mare. Ce este de făcut?

Anul acesta Administraţia Naţională Apele Române a propus refacerea plajelor din Mamaia, Constanţa şi Eforie printr-un proiect asemănător celor din perioada comunistă, care ar costa 150 milioane de euro.

Inginerul dr. Constantin Iulian, specialist în construcţii hidrotehnică, consideră că se face o greşeală cu această soluţie tehnică. El a studiat zeci de ani acest fenoment, a tras concluziile şi a propus o altă soluţie, pe care a brevetat-o şi prin intermediul căreia şi-a luat şi doctoratul în domeniu.

Concluzia lui Constantin Iulian este că eroziunea e un fenomen care s-a manifestat întotdeauna pe litoralul nostru, doar că nisipul luat de valuri pe litoral era înlocuit, prin curenţii marini, de aluviunile aduse de Dunăre. Aceste aluviuni au fost reţinute însă lacurile de acumulare după contruirea hidrocentralelor. ”Majoritatea lacurilor de acumulare de la noi sunt colmatate, pentru că nu au fost curăţate de la contruirea lor”, ne-a explicat inginerul.
Totodată, digurile realizate în perioada socialistă pentru protejarea plajelor s-au surpat din cauză că valurile care se sparg de ele le sapă la bază. Fenomenul poate fi verificat stând cu picioarele goale la malul mării: la fiecare val simţim cum o parte din nisip este luat de sub tălpi.

”Propunerea mea, rezultată în urma multori ani de cercetare, este realizarea unor diguri plutitoare casetate, dotate cu un mecanisme care să preia energia mecanică a valulrilor şi să o transforme în energie electrică. Astfel, protejăm litoralul, producem energie electrică verde, iar platformle digurilor plutitoare pot fi folosite ca spaţii pentru agrement”, ne-a spus Constantin Iulian.

Spre deosebire de alte mecanisme de producere a energiei electrice din valuri, ”hidrocentrala marină„ a lui Constantin Iulian este adaptată pentru valurile mici şi neregulate din Marea Neagră. Practic ele produc energie elecrică şi atunci când marea este calmă.
”Pe scurt, putem salva litoralul doar dacă”mulgem„ valurile de energie, în larg, pentru a nu mai avea putere de eroziune la ţărm”, ne-a explicat inginerul Constantin Iulian.
Producţia de energie a unui kilometru de ”dig energetic”, conceput de Constantin Iulian, ar echivala cu productia unei sonde petroliere de 9.000 de barili pe an.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE