Traian Băsescu spune că actuala criză politică a început odată cu anularea alegerilor din decembrie 2024: „E o criză de hoție”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Traian Băsescu este de părere că actuala criză politică a început odată cu alegerile din 2024, pe care le descrie drept o sursă de confuzie pentru alegători, din cauza suprapunerii voturilor pentru primari, consilieri și europarlamentari. Fostul președinte descrie actuala criză politică drept „o criză de hoție”.
Cuprins:
- Ce spune Traian Băsescu despre cauzele actualei crize politice din România
- Traian Băsescu susține că alegătorii nu au avut nicio șansă să înțeleagă ce votează
- Cum s-a format coaliția de guvernare în 2025
- Primele tensiuni în coaliția de guvernare au apărut încă de la finalul lui 2025
- PSD a ieșit de la guvernare în aprilie și a depus moțiunea de cenzură alături de AUR
Ce spune Traian Băsescu despre cauzele actualei crize politice din România
Fostul președinte este de părere că actuala criză politică a început, de fapt, încă de la alegerile din 2024, atunci când tururile de scrutin au fost organizate unul după altul. Traian Băsescu susține că alegătorii au fost „confuzi” și „nu au mai înțeles nimic” din modul în care au votat.
„Nu e o criză de sistem, e o criză de hoție. Originea situației pe care o avem este furtul alegerilor din 2024. S-a făcut tot ce s-a putut pentru ca românii să nu înțeleagă ce votează. Ce să înțeleagă românul care merge la vot dacă el are de votat primarul, consilierul, lista de europarlamentari care e listă comună PSD-PNL? Ce a votat el? Confuzie totală.
Vin și prezidențialele și fac turul 1 la prezidențiale, săptămâna următoare alegerile legislative și după turul 2 la prezidențiale”, a declarat fostul președinte, la TVR.
Traian Băsescu susține că alegătorii nu au avut nicio șansă să înțeleagă ce votează
Băsescu a criticat modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale și legislative, desfășurate în succesiune rapidă, ceea ce, în opinia sa, a împiedicat alegătorii să ia decizii informate.
„Și pe urmă pui capacul la toate și anulezi turul 1 de la prezidențiale. Ce avem acum este rezultatul organizării ticăloase a alegerilor.
N-au dat nicio șansă românilor să înțeleagă ce votează, au mers pe ideea vor vota cum îi prostim, prin televiziuni, prin TikTok, asta au vrut să obțină. Să nu se voteze pentru partide, pentru politicieni, să influențeze votul prin toate mijloacele electronice. Acum avem rezultatul la ceea ce s-a întâmplat”, a mai explicat Traian Băsescu.
Cum s-a format coaliția de guvernare în 2025
Coaliția de guvernare formată în iunie 2025 s-a destrămat în aprilie 2026, marcând un moment de răscruce în politica românească. Guvernul condus de Ilie Bolojan, inițial susținut de partide pro-europene precum PSD, PNL, USR și UDMR, s-a confruntat cu tensiuni majore care au culminat cu retragerea sprijinului politic al PSD și depunerea unei moțiuni de cenzură de către PSD și AUR.
Coaliția PNL-PSD-USR-UDMR a fost creată imediat după alegerile prezidențiale din 2025, care l-au adus pe Nicușor Dan la conducerea țării.
Obiectivul principal al acestei alianțe politice a fost asigurarea stabilității politice și gestionarea situației economice dificile a României.
Partidele implicate au convenit asupra unei rotații a premierilor, cu PSD urmând să preia conducerea guvernului în 2027.
Arhitectura coaliției a fost construită astfel: PNL și USR au reprezentat motorul reformelor, concentrându-se pe restructurarea aparatului public, în timp ce PSD a fost cooptat pentru a asigura sprijinul parlamentar majoritar și a calma posibilele tensiuni sociale. UDMR și reprezentanții minorităților naționale au completat coaliția ca parteneri tradiționali de echilibru.
Primele tensiuni în coaliția de guvernare au apărut încă de la finalul lui 2025
În 2025, coaliția și-a stabilit priorități ambițioase, cum ar fi reducerea deficitului bugetar sub 3% până în 2027 și accelerarea digitalizării administrației publice.
Premierul Ilie Bolojan a inițiat reforme drastice pentru eficientizarea instituțiilor de stat, măsuri care au întâmpinat însă rezistență din partea PSD. Reprezentanți ai social-democraților, inclusiv Lia Olguța Vasilescu, au criticat aceste inițiative, susținând că afectează negativ administrațiile locale.
Pe parcursul guvernării, divergențele dintre PSD și PNL au devenit tot mai vizibile, mai ales în privința măsurilor economice ale Guvernului Bolojan.
Reducerea cheltuielilor publice și reformele administrative promovate de Executiv au fost principalele surse de conflict. PSD a acuzat guvernul de neglijarea impactului social al deciziilor economice, în timp ce România se confrunta deja cu presiuni economice semnificative, inclusiv un deficit bugetar ridicat și angajamente față de Uniunea Europeană.
PSD a ieșit de la guvernare în aprilie și a depus moțiunea de cenzură alături de AUR
Pe 20 aprilie 2026, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”, desfășurat în Parlament, PSD a decis să retragă oficial sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan.
Aproximativ 5.000 de delegați din întreaga țară au participat la eveniment, iar votul intern al partidului a arătat o majoritate covârșitoare - 97,7% dintre participanți au susținut ieșirea PSD de la guvernare.
În urma acestei decizii, miniștrii PSD au demisionat, iar guvernul Bolojan a pierdut majoritatea parlamentară, devenind unul minoritar. „Nu îmi voi da demisia”, a declarat Ilie Bolojan, liderul PNL, la scurt timp după anunțul PSD.
Ieșirea PSD din coaliție a dus la formarea unui parteneriat parlamentar cu AUR, cele două partide anunțând depunerea unei moțiuni de cenzură. Pe 28 aprilie 2026, moțiunea a fost oficial depusă în Parlament, fiind semnată de peste 250 de parlamentari, un număr semnificativ pentru astfel de inițiative.
Emilee 14.05.2026, 08:37
Basescu Presedinte !!! Bolojan premier si tara va merge struna . O sa prindem toti hotii.