Marii fugari ai României. Cât de departe sunt și ce spun autoritățile că fac pentru aducerea celor 19 în țară

• Alina Bica, Cristian Rizea, Mario Iorgulescu, Sorin Oprescu și Gabriel Popoviciu. Sunt doar câteva nume, cele mai sonore, din lista urmăriților pe care statul român încearcă să-i aducă în țară, pentru ca ei să-și execute pedepsele cu închisoarea.

1. Alina Bica (Italia)

Fosta șefă a DIICOT a fost condamnată în 2019 la 4 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului. Judecătorii au stabilit că, în perioada 2013-2014, Bica, în calitate de procuror-șef al DIICOT, a subordonat această unitate de parchet interesului a cel puțin două persoane anchetate. 

În urma localizării sale în Republica Italiană, a fost transmis mandatul european de arestare autorității italiene competente, care a refuzat executarea, dispunând recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul Republicii Italiene. 

În prezent, pentru Alina Bica e în curs procedura de individualizare a executării pedepsei în Italia, adică de stabilire a numărului de ani și a modalității în care urmează să execute condamnarea.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

2. Florian Tudor, zis „Rechinul” (Mexic)

Este urmărit internațional, în vederea punerii în executare a mandatului de arestare emis, în martie 2021, de Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la șantaj (3 infracțiuni), șantaj și instigare la tentativă de omor calificat. 

Într-o investigație amplă publicată în iulie 2019, Libertatea dezvăluia, cum milioane de dolari erau scoși de pe cardurile false, de oamenii pe care rețeaua din Oltenia, condusă de „Rechinul”, îi avea în SUA, India, Paraguay, Indonezia.

La 27 mai 2021, Florian Tudor a fost arestat provizoriu de către autoritățile mexicane, în vederea extrădării către România. El este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic, iar procedura de extrădare este în curs. 

Ministerul Justiției este în contact cu autoritățile mexicane și urmărește îndeaproape stadiul soluționării cauzei.

Ministerul condus de Cătălin Predoiu a transmis ziarului:

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

3. Daniel Dragomir (Italia)

În iunie 2020, fostul ofițer SRI Daniel Dragomir a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Daniel Dragomir a fost localizat pe teritoriul Republicii Italiene, iar în prezent, informează Ministerul Justiției, e în curs procedura de executare a mandatului european de arestare. 

4. Dragoş Săvulescu (Italia)

În februarie 2019. Dragoş Săvulescu a primit o pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru pentru săvârșirea infracțiunilor de participare la un grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. 

Recomandări

Emmanuel Macron spune că „Europa ar putea muri”. Propunerile șefului statului francez pentru recăpătarea „autonomiei strategice”

Autoritățile italiene au refuzat predarea lui, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la adaptarea acesteia conform legislației italiene. 

Ulterior, Dragoş Săvulescu a fost localizat pe teritoriul Republicii Elene, executarea mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București fiind refuzată de statul elen. Ministerul Justiției precizează că pentru moment, e în curs individualizarea pedepsei care ar fi executată în Italia. Ca și în cazul Bica, justiția italiană va stabili ce pedeapsă va executa Săvulescu în Peninsulă.

5. Sorin Oprescu (Grecia)

Condamnat definitiv pe 13 mai anul acesta, Sorin Oprescu are de executat 10 ani și 8 luni de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în varianta agravată, luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani.

A fost prins de poliția elenă în Atena, iar „procedura de soluționare a mandatului european de arestare este în curs”, anunță Ministerul Justiției.

6. Bogdan Popa și 7. Romeo Albu (Italia)

Fost director în Primăria Capitalei, Popa a primit o condamnare 11 ani și 6 luni de închisoare în același dosar cu Oprescu, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influenţă, luare de mită, instigare la dare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. 

Finul lui Popa, Romeo Albu a fost condamnat, în același dosar, la 6 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la dare de mită și complicitate la spălare de bani.

Pe 12 iunie, Libertatea a dezvăluit că cei doi s-au predat în Italia, iar o instanță din Napoli a decis să-i lase în libertate, până la judecarea extrădării cerute de România.

Însă Ministerul Justiției precizează că, în cazul lui Popa și Albu „nu deține nicio informație”, dar „este pregătit să întreprindă toate demersurile legale, în măsura în care va primi o informare oficială prin canale polițienești privind localizarea/arestarea acestora în alt stat”.

8. Cristian Rizea (Republica Moldova)

Este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 4 ani și 8 luni, pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, la care a fost condamnat definitiv, în decembrie 2017, de ÎCCJ. 

„În urma localizării sale în Republica Moldova, a fost întocmită și transmisă autorităților moldave cererea de extrădare. Având în vedere impedimentul interzicerii extrădării cetățenilor Republicii Moldova, cererea de extrădare a fost transmisă ulterior decretului președintelui de retragere a cetățeniei moldave”, precizează Ministerul Justiției.

Fostul deputat PSD a cerut în justiție anularea acestui decret, dar acțiunii lui a fost respinsă. 

La solicitarea Ministerul Justiției, procedura extrădării lui Rizea a fost reluată. „Până în prezent nu a fost luată o decizie, procedura este în curs”, informează autoritățile române.

9. Antonina Radu (Republica Moldova)

La 12 mai anul acesta, Antonina Radu, fost pompier ISUBIF, a fost condamnată în dosarul „Colectiv” la 8 ani și 8 luni închisoare pentru abuz în serviciu și uzurparea funcției. 

În urma localizării sale în Republica Moldova, având în vedere faptul că acest stat nu-și extrădează propriii cetățeni, Ministerul Justiției a transmis autorităților moldave cererea de preluare a executării pedepsei, în aplicarea principiului aut dedere aut judicare („să fie predat sau să fie pedepsit” – n.r.). 

Ministerul Justiției spune că efectuează toate demersurile ce îi revin, potrivit Legii 302/2004, pentru ca hotărârea judecătorească din România să fie recunoscută și pusă în executare pe teritoriul Republicii Moldova. „Concret, statul care nu își extrădează propriii cetățeni poate examina o cerere de recunoaștere a hotărârii judecătorești și de punere în executare a pedepsei aplicate în statul solicitant”, precizează Ministerul Justiției.

10. Gino Mario Iorgulescu (Italia)

La 15 mai 2020 Tribunalul București a emis pe numele lui Mario Iorgulescu un mandat de arestare preventivă pentru comiterea infracțiunii de omor și conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. 

Ulterior, în aprilie 2021, el a primit și o condamnare de 3 ani de închisoare, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal.

Este urmărit internațional, dar autoritățile italiene au refuzat predarea lui, întrucât, „în urma unor expertize medico-legale dispuse în cauză, au concluzionat că starea mintală îl împiedică în mod ireversibil să participe conștient la procedură”.

11. Marian Zlotea (Italia)

Fost europarlamentar PDL, Marian Zlotea a fost condamnat, în ianuarie 2021, la 8 ani și 6 luni de închisoare, pentru trafic de influență și luare de mită pentru fapte comise pe vremea când era șef al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Animalelor.

Predarea a fost refuzată de către autoritățile italiene.

12. Ioan Neculaie (Grecia)

Este urmărit internațional în temeiul mandatului european de arestare emis de Judecătoria Brașov, după ce a fost condamnat la 2 ani și două luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și ucidere din culpă. 

În urma localizării sale pe teritoriul Republicii Elene, a fost transmis mandatul european de arestare, iar predarea a fost admisă.

13. Gabriel Popoviciu (Marea Britanie)

În august 2017, Gabriel Popoviciu a fost condamnat, în dosarul „Ferma Băneasa”, la 7 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și dare de mită.

Mandatul a fost transmis autorităților din Marea Britanie, care au aprobat predarea sa în România la data de 12 iulie 2019; ulterior, în calea de atac, predarea a fost respinsă de către instanța britanică.

14. Alexander Adamescu (Marea Britanie)

În iunie 2016, împotriva sa a fost emis, de Curtea de Apel București, un mandat european de arestare, în vederea judecării pentru infracțiuni de corupție. Mandatul a fost înaintat autorităților din Marea Britanie. 

Deși a fost dispusă predarea sa către autoritățile române, ea nu a fost încă realizată efectiv. Autoritățile britanice urmează să informeze autoritățile române în momentul în care apreciază că procedura predării poate fi efectuată, informează Ministerul Justiției.

15. Avraham Morgenstern (Argentina)

Este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 15/2017 a Tribunalului București, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. 

Avraham Morgenstern a fost arestat provizoriu de către autoritățile argentiniene, iar cererea de extrădare a lui a fost admisă. 

Dar „hotărârea nu este definitivă, recursul declarat de Avraham Morgenstern fiind în curs de soluționare, pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii”, comunică Ministerul Justiției. 

16. Shmuel Sorin Beraru (Baror) (Israel)

În februarie 2016, Shmuel Sorin Beraru (Baror) a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru spălare de bani.

Extrădarea lui a fost refuzată de către statul Israel, „nefiind îndeplinită condiția esențială a dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată”, precizează Ministerul Justiției.

17. Steinmetz Benyamin (Grecia)

A fost condamnat, în iunie 2019, la 5 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracțional organizat.

Curtea de Apel Brașov a transmis autorităților din Republica Elenă un mandat european de arestare, în urma localizării lui Steinmetz Benyamin pe teritoriul acestui stat. Predarea a fost refuzată de către statul solicitat.

18. Nela Ignatenko (Belgia)

În decembrie 2020, Nela Ignatenko, fost consilier guvernamental și inculpată în dosarul „Ferma Băneasa”, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru spălare de bani și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. 

În martie 2021, ea a fost prinsă în Belgia, țară care ulterior a refuzat extrădarea ei. „În această speță nu a fost solicitată asistenţa MJ”, precizează Ministerul Justiției.

19. Marko Attila Gabor 

Cercetat într-un dosar de corupție, fostul deputat UDMR a fugit din România în 2015 și a fost dat în urmărire prin Interpol. În 2018, presa publica fotografii din Budapesta, în care Marko Attila Gabor apărea alături de politicieni maghiari și români.

Între timp, numele lui a dispărut de pe lista fugarilor căutați de Poliția Română. La solicitarea Libertatea, IGPR a precizat ca „urmărirea naţională şi internaţională a lui Marko Attila Gabor a fost revocată deoarece, la data de 16.10.2020, DNA – Secţia de combatere a corupţiei a emis o ordonanţă prin care a dispus clasarea cauzei şi încetarea de drept a măsurii preventive”.

În cazul lui Marko Attila Gabor, Ministerul Justiției anunță însă că „este pregătit să întreprindă toate demersurile legale, în măsura în care va primi o informare oficială, prin canale polițienești, privind localizarea/arestarea sa în alt stat”.

Proiectul de „lege a fugarilor”

În același răspuns către redacție, Ministerul Justiției asigură, public, că „în limita competențelor legale, întreprinde toate demersurile pentru ca cetățenii români care au încălcat legea să suporte rigorile acesteia”. 

Ca răspuns la creșterea numărului de condamnați „fugari”, a fost pus în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului Penal, numit „legea fugarilor”, care prevede ca „fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare” să fie sancționată la fel ca și o evadare. 

Pedeapsa aplicată pentru această infracțiune ar urma să fie adăugată la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro