Polițistul șpăgar care i-a făcut viața frumoasă după gratii proxenetului Edy Power. Judecătorii care l-au scutit pe agentul-șef de pușcărie: „Principiul umanismului în dreptul penal”

Șpăgi totale în cuantum de 7.600 de euro

Judecătorii de la Curtea de Apel București au făcut referire în motivarea deciziei definitive de condamnare la „principiul umanismului în dreptul penal”, conform căruia pedeapsa nu poate fi înțeleasă ca „rău pentru rău”.

Fostul polițist a luat șpăgi în cuantum de 7.600 de euro în perioada 2022-2023 de la proxenetul Puiu Eduard Ivan, cunoscut în lumea interlopă drept „Edy Chioru a lui Ticuță” sau „Edy Power”, judecat pentru trafic de persoane și pornografie infantilă.

Gruparea lui Eduard Ivan acționa pe teritoriul Marii Britanii, unde, începând din anul 2012 până în 2022, exploata sexual tinere de pe urma cărora membrii grupului au obținut aproximativ 3 milioane de euro.

Odată cu destructurarea grupării, în mai 2022, Eduard Ivan a ajuns în arest preventiv, unde a fost abordat de către agentul-șef Marius Silvestru Bîzgan, care i s-a plâns că are „dificultăți de ordin financiar”.

• „Martorul (Puiu Eduard Ivan – n.r.) i-a solicitat treptat mai multe favoruri, respectiv să îi achiziționeze preparate alimentare pe care agentul le ridica de la restaurant, să intervină la persoanele responsabile de la departamentul responsabil pentru a-i permite primirea unor pachete ce depășeau limita maximă admisă 60-80 kg de mâncare pe săptămână, îi permitea martorului să iasă în curte fără a deține bonul necesar (în mod normal fiind necesar un bon pe care se menționează motivul pentru care deținutul este scos din cameră), îl lasă să doarmă mai mult în zilele în care trebuia să presteze muncă în cadrul centrului, completând formularele în mod contrar realității, respectiv că a fost prezent la ora 8, beneficiind de tratament preferențial.
• În schimbul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu, martorul îi oferea acestuia mai multe sume de bani, cuprinse între 300 și 3.600 de euro.
•  În concret, pentru fiecare serviciu, numitul (Bîzgan Silvestru Marius – n.r.) se deplasa la domiciliul martorului (…), unde martora (soția lui Ivan – n.r.) îi înmâna respectivele sume de bani. 
• Potrivit aceleiași declarații, cu privire la sumele de bani, numitul (Bîzgan Silvestru Marius – n.r.)  îi povestea dificultățile financiare prin care trece, menționând exact suma de bani de care are nevoie, martorul răspunzându-i că se va rezolva sau că voi vedea ce poate să facă, iar ulterior, cu ocazia fiecărui serviciu sau favor prestat de acesta, îi transmitea separat suma de bani necesară sau îi oferea acesta o sumă.
• De asemenea, atunci când avea nevoie de sume de bani, acesta își schimba atitudinea, părând supărat sau nervos pentru a-l determina pe martor să îl întrebe ce a pățit și de ce e supărat pentru ca în final să îi ofere sume de bani în schimbul serviciilor de care avea nevoie”, notează procurorii în rechizitoriu.

Motivarea instanței: Vina și mustrările interioare l-au îmbolnăvit

Pe data de 17 martie 2025, Tribunalul București l-a condamnat pe fostul polițist la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, pedeapsă confirmată în apel, pe data de 30 ianuarie 2026.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 155/2026 pentru a vedea de ce l-au iertat judecătorii pe Marius Silvestru Bîzgan de o pedeapsă cu executare.

Din documentul citat rezultă că fostul polițist a manifestat o atitudine de recunoaștere și profund regret, iar judecătorii au reținut că în timpul procesului pe fond, lui Bîzgan i s-au agravat problemele medicale din cauza „mustrărilor interioare”:

• „Adaptarea pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele ei aspecte, a personalităţii infractorului pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice şi a conduitei acestuia.
• Se impune luarea în considerare a coordonatelor psihice, relaţiilor sociale, influenţelor mediului social, comportament, impulsivitate, indiferenţă afectivă, egocentrism, agresivitate, temperament, educaţie, micro-mediul persoanei, ambianţa familială, legături profesionale, anturaj, comportament ante şi post delictum, atitudinea faţă de exigenţele legii penale, colaborare cu organele de cercetare și instanţa.
• Efectuând propriul examen analitic, în coordonatele de analiză astfel determinate, relativ la împrejurările şi modul de comitere a infracțiunii, precum şi la mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs, Curtea evidenţiază faptul că pericolul social concret al infracţiunii este unul ridicat, faptele de corupție aducând atingere unor valori sociale fundamentale, a căror ocrotire este indispensabilă funcționării statului de drept, respectiv buna desfășurare a activității autorităților publice, precum și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
• În analiza periculozității faptei se are în vedere îndrăzneala de care inculpatul a dat dovadă, acesta profitând de funcția pe care o ocupa, în calitate de agent șef de poliție în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, având atribuții în cadrul Centrului de Reținere și Arest Preventiv nr. 1, a pretins și a primit de la martorul (Ivan Eduard Puiu – n.r.) diferite sume de bani cu scopul de realiza față de acesta favoruri cât timp s-a aflat sub măsura arestului preventiv.
• Gravitatea faptei este potențată de perioada îndelungată de timp a activității infracționale, de sumele considerabile de bani primite cu titlu de mită, dar și de activitatea inculpatului, care favoriza un arestat preventiv prin aceea că îi permitea să depășească limita de greutate impusă pentru pachetele primite, prin pontarea suplimentară a acestuia cu privire la munca efectuată, prin permiterea acestuia să părăsească incinta centrului fără a deține documentația necesară în acest sens, prin achiziționarea pentru acesta de produse alimentare și băuturi alcoolice, prin facilitarea mutării unor deținuți în alte celule, precum și prin efectuarea altor activități cu încălcarea atribuțiilor funcționarului public.
• Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului (Bîzgan Silvestru Marius – n.r.), Curtea reține că acesta are vârsta de 43 de ani, este căsătorit și tată a două minore, are studii superioare și o carieră apreciabilă până la momentul săvârșirii faptelor deduse judecății, nu are antecedente penale, fiind astfel pe deplin integrat din punct de vedere socio-economic.
• Cu privire la fapta imputată, acesta a manifestat o atitudine de recunoaștere și profund regret, starea sa psihică și emoțională, sentimentul de vină și mustrările interioare survenite în urma acestui eveniment agravându-i problemele medicale. Aceste elemente favorabile relevă o capacitate reală de îndreptare și un risc scăzut de recidivă.
• În aceste condiții, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei se dovedește a fi o modalitate adecvată de individualizare, întrucât permite exercitarea unui control asupra conduitei inculpatului pe durata termenului de supraveghere și, totodată, asigură realizarea scopurilor pedepsei, fără a fi necesară executarea acesteia în regim de detenție.
• Curtea apreciază că prin dispunerea suspendării sub supraveghere se creează cadrul necesar observării comportamentului inculpatului în viitor, acesta având obligația de a respecta măsurile de supraveghere stabilite în sarcina sa, modalitatea de executare stabilită de instanța de fond oferind garanțiile necesare privind reeducarea acestuia.
• La acest deziderat vor contribui în mod semnificativ obligația inculpatului de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, precum și prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o durată de 60 de zile.
• Toate aspectele reținute anterior conduc spre concluzia că, scopurile pedepsei, respectiv funcţia represivă şi cea preventivă, pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum de 3 ani stabilit de prima instanță, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere pe un termen de 4 ani, astfel că nu se impune majorarea pedepsei sau executarea acesteia în regim de detenție.
• Această orientare este pe deplin corespondentă și principiului umanismului dreptului penal, fiind expresia concepţiei că pedeapsa penală nu poate fi considerată drept o simplă retribuire („rău pentru rău”), ci trebuie văzută în consonanţă cu valenţele sale educative, astfel încât scopul pedepsei  să fie atins”, notează judecătorii.

Acuzațiile procurorilor PTB pentru polițistul șpăgar

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTB) l-au trimis în judecată pe fostul polițist Marius Silvestru Bîzgan, pe data de 29 ianuarie 2024, pentru luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), în rechizitoriu reținând următoarele:

• „În perioada mai 2022 – noiembrie 2023, inculpatul (Bîzgan Silvestru Marius – n.r.), în calitate de agent șef de poliție în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, a solicitat și primit, în mai multe rânduri, de la numitul (Puiu Eduard Ivan – n.r.), direct sau prin intermediul concubinei acestuia, numita (…), mai multe sume de bani în cuantum total de 7.600 de euro.
• (Bîzgan Silvestru Marius a cerut banii – n.r.) în legătură cu atribuțiile acestuia în cadrul Centrului de Reținere și Arest Preventiv nr. 1, respectiv pentru a permite numitului (Puiu Eduard Ivan – n.r.) mai multe favoruri, printre care să depășească limita de greutate impusă pentru pachetele primite, pentru pontarea suplimentară a acestuia cu privire la munca efectuată, pentru a permite acestuia să părăsească incinta centrului fără a deține documentația necesară în acest sens, pentru a achiziționa pentru acesta produse alimentare și băuturi alcoolice cu nerespectarea dispozițiilor legale, pentru a facilita mutarea unor deținuți în alte celule precum și pentru efectuarea altor activități cu încălcarea atribuțiilor funcționarului public.
• De asemenea, inculpatul (Bîzgan Silvestru Marius – n.r.) solicitat de la numitul (Puiu Eduard Ivan – n.r.), în perioada octombrie-noiembrie 2023, suma de 2.000 de euro ulterior înlocuirii măsurii arestării preventive dispuse față de acesta din urmă cu măsura arestului la domiciliu, cu titlu de recompensă pentru favorurile efectuate de acesta în folosul numitului (Puiu Eduard Ivan – n.r.), cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, în timpul cât acesta s-a aflat sub măsura arestului preventiv, sumă din care acesta a primit 1600 de euro”, se  arată în actul de sesizare a instanței.

Denunțătorul lui Marius Silvestru Bîzgan, proxenetul Eduard Ivan, se judecă în procedura de cameră preliminară pe rolul Tribunalului Ilfov din noiembrie 2022, instanța amânând pronunțarea de 27 de ori.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro