Ce e metoda ,,cartonașelor”  finlandeze, adoptată de România, ,,unde unul din patru copii va dezvolta o problemă de sănătate mintală”

,,Lets Talk about Children”, intervenție potrivită copiilor de toate vârstele 
Tytti Solantaus, profesor emerit și psihiatru pediatru finlandez, cunoscut drept un dezvoltator al psihiatriei preventive pentru copii și al serviciilor de sprijin parental, a dezvoltat metoda ,,Lets Talk about Children” ca instrument de psihiatrie preventivă. 

Scopul acestei metode este sprijinirea părinților cu dificultăți psihice sau sociale pentru a întări reziliența copiilor, de la perioada sarcinii până la majorat. 

În cadrul intervenției se utilizează cartonașe de conversații și logbook-uri – jurnale adaptate fiecărei categorii de vârstă – care oferă un cadru comun de discuții pentru părinți și profesioniști și garantează că sesiunile se desfășoară în mod similar, indiferent de persoana care ghidează conversația. 

Intervenția presupune:

• Două sesiuni principale: discuții structurate despre viața copilului acasă, la școală și în timpul liber
• Întâlnirea de rețea: Dacă este necesar, se convoacă o echipă extinsă formată din bunici, profesori, medici pentru a sprijini planul de acțiune.

Peste 450 de familii din România au primit sprijin prin LTC 

Această metodă a fost implementată în România de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA) în perioada aprilie 2023-ianuarie 2026, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. 

La finalul celor trei ani, România a reușit să creeze o rețea națională cu 200 de practicieni, 12 formatori și 3 master traineri instruiți în LTC. Peste 450 de familii din România au primit deja sprijin prin această metodă.

Copiii cu părinți depresivi prezintă risc de 2-4 ori mai mare de-a suferi de depresie

Deși toate afecțiunile de sănătate mintală sunt complexe și multifactoriale, anumite tulburări au o componentă genetică mai puternică decât altele. Potrivit Asociației de Psihiatrie din Pennsylvania, depresia, una dintre cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală la nivel mondial, are o componentă ereditară, astfel persoanele cu antecedente familiale de depresie sunt mai predispuse să dezvolte ele însele afecțiunea. 

Un raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) din țara noastră arată că descendenții părinților depresivi prezintă risc de aproximativ 2-4 ori mai mare de a dezvolta tulburări depresive, iar peste jumătate dintre părinții care își aduc adolescenții depresivi la terapie au în prezent tulburări de dispoziție. 

O altă afecțiune caracterizată prin schimbări extreme de dispoziție între depresie și manie, cunoscută sub numele de tulburare bipolară, are, de asemenea, o componentă genetică puternică. Cercetările au arătat că rudele de gradul întâi (părinți, frați sau copii) ale persoanelor cu tulburare bipolară sunt semnificativ mai predispuse să dezvolte ei înșiși afecțiunea. Studiile efectuate pe gemeni identici, care au aceeași constituție genetică, au arătat că, dacă un geamăn are tulburare bipolară, există o probabilitate de 40-70% ca și celălalt geamăn să dezvolte afecțiunea.

Probabilitatea de-a face schizofrenie, de 10 ori mai mare la copiii cu rude de gradul întâi cu aceeași boală

 Schizofrenia, o boală mintală severă care afectează capacitatea unei persoane de a gândi, simți și se comporta clar, este, de asemenea, puternic legată de genetică. Persoanele cu o rudă de gradul întâi care are schizofrenie au o probabilitate de aproximativ 10 ori mai mare de a dezvolta tulburarea decât cele fără antecedente familiale. În studiile pe gemeni, dacă un geamăn identic are schizofrenie, probabilitatea ca și celălalt geamăn să dezvolte afecțiunea este de aproximativ 50%.

Tulburările de anxietate, au, de asemenea, legături genetice, deși tind să fie mai puțin puternice decât cele pentru depresie sau schizofrenie. 

Vulnerabilitățile familiale dictează parcursul psihologic al copilului

În România, potrivit psihologului Cătălina Constantin, directorul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA) „unul din patru copii va dezvolta o problemă de sănătate mentală. Cel mai adesea aceste probleme apar și din cauza contextului familial în care ei trăiesc”.

Dr. Denisa Petrescu, psihiatru de adulți, a precizat că vulnerabilitățile familiale dictează parcursul psihologic al copilului, de aici apare și „nevoia de a vedea copilul dincolo de pacientul adult. Metoda Lets Talk about Children s-a născut la nivelul serviciilor de sănătate mentală dedicate adulților, unde nevoile copiilor nu erau neapărat luate în considerare”. 

Medicul român subliniază că valoarea preventivă este esențială. „Unul dintre momentele cele mai plăcute a fost când am practicat această metodă la familiile care așteptau un copil. Sunt momente de vulnerabilitate pentru tinerii părinți care se confruntă cu foarte multe îngrijorări. Metoda m-a ajutat și pe mine să înțeleg cum pot aborda părinții și îngrijorările lor”, a declarat dr. Petrescu.

Crina Mureșanu, beneficiara metodei LTC: „Am testat LTC pe mine și pe copilul meu”

La închiderea proiectului în România, CNSMLA a invitat câțiva beneficiari ai metodei să povestească experiențele lor. Crina Mureșanu, asistent social și master trainer al LTC, a ales să fie și beneficiară a metodei în timpul examenului de bacalaureat al fiului său.

„Simțeam o oarecare anxietate pe situație și am propus unui coleg să aplice metoda LTC pe mine. Deși sunt specialistă, eram atât de copleșită emoțional încât nu eram foarte atentă asupra priorităților pe care le avea copilul meu. Metoda mi-a dat o coordonare mult mai bună în ceea ce înseamnă unde să acționez la copil să-l ajut mai mult,”a mărturisit Crina Mureșanu.

Ea a explicat faptul că LTC ajută la organizarea vieții cotidiene: „Am stabilit cum ne trezim dimineața, astfel încât să nu ne mai certăm că fiul meu nu s-a trezit la timp sau că a întârziat din nou la ore”. 

De altfel, colaborarea între părinți și copii nu este doar pentru reguli, ci pentru crearea unui mediu stabil și previzibil. Atunci când părinții reușesc să comunice și să acționeze sincronizat, acest lucru devine un punct tare. Și până la urmă, părinții trebuie să reușească să găsească un teren comun care să susțină funcționarea normală a familiei.

Un nou proiect nouse derulează în România pe sănătate mintală:„Starea de bine – de la deziderat la rezultat!”

Chiar dacă proiectul s-a încheiat, sustenabilitatea acestuia este garantată până în august 2028 printr-un alt proiect care tocmai a demarat: „Starea de bine – de la deziderat la rezultat!”, cofinanțat de Ministerul Sănătății. Acesta este derulat în parteneriat cu Spitalul de Psihiatrie Titan “Dr. Constantin Gorgos” până pe august 2028. 

CNSMLA susține că România vizează o strategie pe termen mediu și lung privind integrarea metodei LTC în politicile locale, regionale și naționale din domeniile sănătății mintale, educației și asistenței sociale. Integrarea vizează structurile de consiliere școlară, serviciile comunitare de sănătate mintală, programele de asistență socială și inițiativele de sprijin pentru familie. În acest sens, au fost create condițiile necesare pentru introducerea și adoptarea metodei LTC în mediul educațional printr-un acord de parteneriat între CNSMLA și Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). De asemenea, a fost încheiat un acord de parteneriat între CNSMLA și Fundația „Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună”, organizație neguvernamentală, apolitică și non-profit, a cărei misiune este sprijinirea comunităților și a autorităților locale, cu un accent special pe comunitățile rome. Pentru a lărgi accesul la metodă, LTC va fi diseminată și prin intermediul asistentelor medicale și al asistenților maternali ai Asociației SAMAS, urmărind extinderea metodei LTC încă din cele mai timpurii etape ale vieții copilului, pentru a asigura sprijin familiilor care așteaptă un copil sau cresc un nou-născut. Este mare nevoie de astfel de proiecte, în contextul în care adolescenții români suferă în tăcere și nu cer ajutor când au nevoie: „Au fost învățați să «nu deranjeze»”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro