„Micul București” din Germania, „locul terorii”: „Clanuri criminale din România fraudează statul cu miliarde de dolari”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În anii 1950, muncitorii străini au contribuit la „miracolul economic” al Germaniei, în special de-a lungul râurilor Rin și Ruhr. Astăzi, oamenii se simt copleșiți de imigranți. Iar impresia este omniprezentă: frauda cu asistența socială prin utilizarea imigranților săraci este o afacere sigură pentru clanurile. Miliarde de dolari sunt în joc, scrie Bild.
Cuprins:
- Zona gării din Hagen, „locul terorii”
- Casele celor 26.000 de români și bulgari din Duisburg, închise sau demolate
- La Gelsenkircgen, fiecare al doilea euro merge către plăți de transfer social
- Supermarketul din Dortmund în care se fură în fiecare zi
- Român: „Germania e bună, mulți bani de la oraș, mulți bani pentru copii, suntem fericiți”
- „Mai confortabil decât cu arabii”
- Cum clanurile jefuiesc sistemul social: „Pagube de miliarde”
- Tabloidul german a analizat, înaintea turul doi al alegerilor pentru funcția de primar, situația din orașe importante, Gelsenkirchen, Duisburg, Hagen, Dortmund sau Berlin.
Zona gării din Hagen, „locul terorii”
Candidatul la primărie Dennis Rehbein (36 de ani, CDU) a declarat pentru programul „Markus Lanz” de la ZDF, postul public german, că mulți dintre cei 190.000 de locuitori ai orașului Hagen percep orașul ca fiind „un loc al terorii”.
Zona gării din Hagen, 200.000 de locuitori, este un focar de criminalitate și este supranumită „Micul București ”.
Peste 7.000 de imigranți din România și Bulgaria locuiesc în proprietăți dărăpănate.
Potrivit lui Rehbein, 1.100 dintre acești imigranți sunt angajați în locuri de muncă supuse contribuțiilor la asigurările sociale și plătesc la sistemul de asistență socială.
„Există un caz în care 20 de persoane din Hagen au lucrat la o frizerie din Berlin. Pentru 200 de euro pe lună fiecare. Acest lucru le-a oferit acces la sistemul de asigurări sociale și le-a suplimentat complet beneficiile”, a explicat politicianul.
Potrivit ofițerului de afaceri sociale, 250 de copii din Hagen nu merg la școală.
„Am găsit școli elementare în care copiii au fost nevoiți să stea în sălile de clasă purtând jachete în timpul iernii. Sau un colegiu profesional care a trebuit să fie închis din cauza deficiențelor în ceea ce privește siguranța la incendiu. Ambele lucruri nu ar fi trebuit să se întâmple”, a mai spus politicianul.
Duisburg, 495.000 de locuitori, a fost cel mai bogat oraș din Germania în anii 1950, cu un puls al oțelului și cărbunelui. Astăzi, Duisburg are o rată a șomajului de peste 13% (locul al treilea la nivel național). Imigranții locuiesc în apartamente dărăpănate și sunt la limita sărăciei.
Casele celor 26.000 de români și bulgari din Duisburg, închise sau demolate
Primarul Sören Link (49 de ani, SPD), care candidează în turul doi cu un candidat al AfD, a inspectat casele cu probleme: 150 au fost închise de autorități, alte 7 au fost cumpărate de compania municipală de construcții și demolate.
„Avem 26.000 de bulgari și români în oraș. Printre ei se numără peste 9.000 de copii care există doar pe hârtie. Trebuie să le rezervăm locuri la școli și creșe și apoi nu vin niciodată. Zeci de milioane sunt investite greșit, sume pe care le-am putea folosi în altă parte”, spune Link.
Certificatele școlare au început să fie eliberare la fiecare trei luni și trebuie prezentate. „Acest lucru ne-a permis să radiem sute de copii care nu locuiau în Duisburg și pentru care se încasa alocație pentru copii. Numai acest lucru a economisit peste un milion de euro”, explică politicianul Link.
La Gelsenkircgen, fiecare al doilea euro merge către plăți de transfer social
Inima Gelsenkirchen, 260.000 de locuitori, bătea cândva pentru minerit (cărbune, minereu de fier). Dar de când s-au închis minele, orașul a avut o rată a șomajului de 15,1%! Un record pentru Germania.
Orașul se așteaptă la un deficit bugetar de 52 de milioane de euro pentru 2025. Aproape fiecare al doilea euro merge către plăți de transfer social, iar unul din cinci (22%) primește o alocație de cetățean sau beneficii de securitate socială de bază. Mai mult de unul din trei copii trăiește în sărăcie.
Șeful poliției, Tim Frommeyer, afirmă că „suntem de serviciu aproape în fiecare săptămână, lucrând cu autoritățile municipale și vamale pentru a combate abuzurile în domeniul asistenței sociale și criminalitatea bazată pe clanuri. Vom demola aceste structuri”.
Supermarketul din Dortmund în care se fură în fiecare zi
La Dortmund, cel mai populat oraș din regiunea Ruhr (603.000 de locuitori), problemele sunt evidente în special în cartierul Nordstadt.
„Acesta era un cartier grozav; meseriașii se întâlneau aici”, spune Gottfried Brodde (70 de ani, fost instalator de gaze și apă), care își vizitează fiul, Karsten (41 de ani), la chioșcul său.
Brodde jr arată spre un supermarket: „Acolo se fură în fiecare zi.” Iar un ofițer de ordine publică îi explică reporterului că hoții din supermarketuri „împing cărucioare întregi de cumpărături pline cu articole furate și le vând cu nerușinare pe stradă”.
Român: „Germania e bună, mulți bani de la oraș, mulți bani pentru copii, suntem fericiți”
Pe așa numită „stradă a muncitorilor”, zilieri din Balcani își oferă serviciile la prețuri de dumping. Românul Alexandru (38 de ani) explică, într-o germană stricată: „Așteptăm de lucru. Dar Germania e bună, mulți bani de la oraș, mulți bani pentru copii, suntem fericiți”.
Există familii extinse ai căror membri au fost prinși furând din magazine de peste 70 de ori. Dar nimeni nu merge la închisoare; e doar furt. Am pierdut bătălia asta de multă vreme”, spune un anchetator.
„Mai confortabil decât cu arabii”
În capitala Berlin, poliția vizitează „Hotelul BB” din cartierul Schöneberg de 2 sau 3 ori pe zi. În loc de turiști, locuiesc acum acolo familii extinse de romi din România și din Bulgaria.
Pentru „Hotelul BB”, folosirea lui drept cazare de urgență este aparent mai profitabilă decât închirierea lui turiștilor.
„Mulți români și bulgari stau la noi pentru că nu se simt confortabil cu arabii”, a explică o angajată.
Obligația statului de a oferi locuințe în perioadele de lipsă extremă de locuințe duce la costuri absurde. 7 milioane de oameni la nivel național primesc ajutor de stat pentru locuințe în Germania, iar pentru cei 5,5 milioane de beneficiari ai alocației sociale se dau 20 de miliarde de euro anual.
Doar tabăra de corturi de la fostul aeroport Tegel costă contribuabilii aproximativ 500 de milioane de euro anual.
Cum clanurile jefuiesc sistemul social: „Pagube de miliarde”
Un anchetator care dorește să rămână anonim explică modul cum clanurile organizate de mafie exploatează sistemul social:
- inventează personal și servicii (peste 20.000 de cazuri până în 2024): când sunt prinși, fac o companie nouă:i înființează o companie nouă;
- se presupune că lucrează pentru suma minimă de 300 de euro și primesc ajutorul pentru ei și familia lor;
- clanurile cumpără companii și închiriază vehicule prin intermediul acestora: „Am avut o companie de acoperișuri care nu avea nicio dubă de livrare înregistrată pe numele ei. În schimb, erau peste 10 Mercedes AMG”.
- casa de marcat este întotdeauna stricată: cel puțin jumătate din vânzări sunt încasate în numerar și nu sunt contabilizate. Așa se driblează impozitele și se spală banii.
- Toți membrii unei familii extinse primesc beneficii sociale, cu excepția unuia. El are o adresă diferită și este responsabil pentru toate tranzacțiile comerciale, vânzări și proprietăți imobiliare.
„Germania se lasă jefuită sistematic de escroci”, spune Rainer Wendt, președintele federal al Uniunii Poliției din Germania. „De vină se află legislația care încurajează abuzurile. Pagubele se ridică în mod repetat la miliarde”.
Inginer 22.09.2025, 10:22
Problema e mai mult a nemţilor decât a românilor. Şi pun pariu pe cât vreţi că nu doar românii speculează legislaţia nemţească.
Neculai09 26.09.2025, 22:42
O tampenie. Și în România sunt mii de asiatici care muncesc mai mult decât un roman. Bravo lor, sunt pe felia lor. Dar să te duci țigan in UE cu trei copii la cerșit nu pot să înțeleg.