Mihai Costea, avocatul care-i promitea medicului Mihai Lucan că-l scapă de dosarul Lukmed prin intervenții la vârful DIICOT. Condamnat pentru trafic de influență

De ce a primit Mihai Costea o pedeapsă orientată spre minimum

Tribunalul București l-a condamnat pe Mihai Costea, pe 19 septembrie 2025, la o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru trafic de influență, iar dosarul se află acum pe rolul Curții de Apel București, cu termen pe 15 ianuarie 2026.

Hotărârea de la fond a fost contestată atât de Mihai Costea (care urmărește diminuarea pedepsei), cât și de DNA, care cere o condamnare mai mare pentru fostul avocat.

Judecătorul fondului a reținut în motivare că i-a aplicat lui Mihai Costea o pedeapsă orientată spre minimum prevăzut de lege pentru infracțiunea de trafic de influență, întrucât ancheta și procesul au durat prea mult în raport cu exigențele CEDO.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 1009/2025 a Tribunalului București pentru a vedea cum s-a ales fostul avocat al Cămătarilor cu 4 ani de închisoare, în condițiile în care el a comis fapta în recidivă, adică la scurt timp după ce fusese eliberat condiționat din executarea pedepsei de 8 ani și 6 luni pronunțată pe numele lui în 2014.

• „Infracțiunea comisă de inculpat afectează în mod structural încrederea publicului în imparțialitatea, integritatea și eficiența autorităților judiciare, inducând în mentalul colectiv ideea că soluțiile judiciare nu se obțin în virtutea legii, a probelor și a unui proces echitabil, ci sub imperiul unor conexiuni personale și sume de bani, ceea ce subminează flagrant principiile statului de drept și valorile justiției.
• Totodată, gravitatea faptei rezultă şi din împrejurarea că inculpatul a folosit numele unui magistrat care îşi desfăşoară în mod real activitatea în cadrul DIICOT, susţinând că acesta ar fi dispus să infirme soluţii în urma obţinerii unor avantaje materiale, ceea ce afectează grav prestigiul şi încrederea de care ar trebui să se bucure sistemul judiciar.
• Deosebit de relevant este şi faptul că inculpatul a avut iniţiativa comiterii faptei şi a elaborat planul infracţional.
• Nu în ultimul rând, la stabilirea pedepsei, instanța va avea în vedere și împrejurarea că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, acesta săvârșind fapta de trafic de influență în stare de recidivă postexecutorie, aspect care evidențiază perseverența infracțională a inculpatului și ineficiența pedepsei anterioare.
• În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, instanța reține că acesta este integrat în societate, împrejurare care nu este de natură a reduce periculozitatea inculpatului, având în vedere antecedența sa penală şi circumstanţele reale ale faptei reţinute.
• Cu toate acestea, având în vedere că activitatea infracțională a inculpatului s-a finalizat în urmă cu 7 ani, durata rezonabilă a procesului fiind în mod evident depășită prin raportare la complexitatea redusă a cauzei, instanța apreciază că se impune aplicarea remediului compensatoriu al reducerii pedepsei până la limita minimă, astfel cum jurisprudența CEDO în materia impune.
• Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat că impunerea necesității unei durate rezonabile a procedurii este justificată de ideea că justiția trebuie realizată fără întârzieri care să îi compromită credibilitatea și eficacitatea.
• În plus în materie penală, celeritatea procedurii tinde să conducă la evitarea menținerii persoanei acuzate într-o stare de incertitudine cu privire la situația sa, pe o perioadă prea lungă de timp.
•  Referitor la solicitarea parchetului de anulare a reabilitării dispusă față de inculpatul (Costea Mihai – n.r.), (…) definitivă prin necontestare la 17.08.2022, având în vedere că fapta de trafic de influență a fost comisă în interiorul termenului de reabilitare judecătorească, tribunalul reține că deși sunt îndeplinite condițiile pentru a dispune anularea reabilitării, nu se poate pronunța asupra acesteia, nefiind învestit cu o asemenea cerere”, se arată în motivarea condamnării pe fond.

Ce s-a întâmplat cu dosarul medicului Mihai Lucan

Pe data de 21 decembrie 2017, medicul Mihai Lucan a fost reținut și ulterior plasat sub control judiciar într-un dosar de delapidare și constituire de grup infracțional organizat. Acuzațiile îl vizau și pe fiul lui Mihai Lucan, precum și pe directori de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca.

În esență, procurorii DIICOT îl suspectau pe Mihai Lucan că, în perioada 2005-2016, ar fi delapidat Institutul în favoarea clinicii lui private, Lukmed.

Medicul ar fi transferat fără acte, de la spital la clinica lui, un aparat utilizat în tratarea diferitelor forme de cancer prin crioterapie, iar consumabilele folosite au fost plătite tot din banii Institutului.

Astfel – spun procurori – au fost trataţi 159 de pacienţi, fiindu-le percepute sume cuprinse între 3.000 şi 6.700 de euro/intervenţie.

Ce s-a întâmplat cu Dosarul Lukmed aflăm din audierea avocatului Marian Toader, cel care îl reprezintă pe Mihai Lucan, care a avut loc pe data de 8 aprilie 2024:

• „Inculpatul (Costea Mihai – n.r.) arată că, în plus, față de cererile invocat în scris, mai solicită și emiterea unei adrese către DIICOT pentru a se comunica dacă martorul (Lucan – n.r.) a beneficiat de prevederile Legii privind protecția martorilor.
• Apărătorul ales al inculpatului (Costea Mihai – n.r.) arată că referitor la această împrejurare, apărarea a făcut verificări și a constatat că nu s-a dispus o soluție finală în dosarul în care s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală privind pe (Lucan Mihai – n.r.) și prin urmare, la acest moment, DIICOT nu poate preciza dacă martorul (Lucan Mihai – n.r.) a beneficiat de acele prevederi.
•  Martorul (Tudor Marian – n.r.) precizează că dosarul are nr. (…)/P/2021 și a fost declinat de la DIICOT – Structura Centrală către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, urmare a clasării cauzei pentru infracțiunea de grup infracțional organizat, iar din anul 2021 la zi a fost efectuat un singur act de procedură, fiind audiat expertul desemnat în cauză”, se arată în Încheierea din 8 aprilie 2024.

Rechizitoriu: Mihai Costea se lăuda că poate interveni la vârful DIICOT

În rechizitoriu, procurorii DNA rețin că fostul avocat Mihai Costea s-a întâlnit de trei ori cu medicul Mihai Lucan, căruia i-a propus, de fiecare dată, să-i dea 21.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul Lukmed:

• „Inculpatul (Costea Mihai – n.r.), în luna septembrie 2018, pe parcursul a trei întâlniri pe care le-a avut cu martorul (Lucan Mihai – n.r.), a pretins de la acesta suma totală de 21.000 euro, pentru a interveni pe lângă procurorul şef al DIICOT de la acea dată, (Felix Bănilă – n.r.), în vederea obţinerii unei soluţii favorabile în dosarul înregistrat la DIICOT – Structura Centrală cu nr. 1050/D/P/2017, în care (Lucan Mihai – n.r.) are calitatea de inculpat (din suma respectivă, 20.000 euro ar fi urmat să ajungă la procurorul-șef al DIICOT, iar 1.000 euro urmau a fi păstraţi de inculpat, pentru acoperirea cheltuielilor făcute de acesta).
• Dosarul penal nr. 525/P/2018 al DNA s-a format ca urmare a denunţul formulat la data de 05.10.2018 de numitul (Tudor Marian – n.r.), avocat în cadrul Baroului Bucureşti, cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie.
• Din denunț a reieșit că numitul (Lucan Mihai – n.r.) a fost anchetat de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în dosarul penal nr. 1050/D/P/2017, având calitatea de inculpat.
• În vara anului 2018 acesta l-a cunoscut pe inculpatul (Costea Mihai – n.r.), fost avocat în Baroul Bucureşti, în contextul derulării unei tranzacţii imobiliare.
• Între cei doi au avut loc mai multe întâlniri, iar la a treia sau a patra dintre acestea, desfăşurată în biroul lui (Lucan Mihai – n.r.), (Costea Mihai – n.r.) i-a spus că îl cunoaşte foarte bine pe procurorul şef al DIICOT, (Felix Bănilă – n.r.) şi că îl poate ajuta să obţină o soluţie favorabilă în ancheta care îl privea.
• (Costea Mihai – n.r.) i-a mai spus lui (Lucan Mihai – n.r.) că a doua zi se va duce la Bacău, pentru a se întâlni cu (Felix Bănilă – n.r.) şi a discuta cu acesta detaliile financiare.
• (Lucan Mihai – n.r.) s-a consultat cu avocatul său, (Tudor Marian – n.r.), care l-a sfătuit să nu dea curs propunerii lui (Costea Mihai – n.r.), dar nici să nu îl refuze categoric și, totodată, să înregistreze viitoarele discuţii pe care le va purta cu acesta.
• (Tudor Marian – n.r.) s-a temut că s-ar putea ca inculpatul (Costea Mihai – n.r.) să fi fost trimis de cineva din interiorul DIICOT pentru a-l provoca pe (Lucan Mihai – n.r.), motiv pentru care l-a rugat pe cel din urmă să aştepte până verifică el dacă (Felix Bănilă – n.r.) îl cunoaşte pe inculpat.
• În acest sens (Tudor Marian – n.r.) a apelat la un amic, (Pascu Virgil – n.r.), care este prieten de familie cu (Felix Bănilă – n.r.), căruia i-a relatat cele întâmplate. Acesta l-a contactat direct pe fostul procuror şef al DIICOT care i-a spus că nu îl cunoaşte pe (Costea Mihai – n.r.) şi nu a auzit de numele lui.
• După câteva zile, cu ocazia unei noi întâlniri pe care a avut-o cu inculpatul (Costea Mihai – n.r.), tot în biroul său, (Lucan Mihai – n.r.) a înregistrat discuţia purtată cu acesta.
•  În cadrul întâlnirii, (Costea Mihai – n.r.) a accentuat faptul că îl cunoaşte pe (Felix Bănilă – n.r.) şi că îl poate sprijini pe (Lucan Mihai – n.r.) în a obţine o soluţie favorabilă în dosarul instrumentat de DIICOT, în care are calitatea de inculpat.
•  (Lucan Mihai – n.r.) l-a întrebat pe (Costea Mihai – n.r.) despre condiţiile în care face acel demers, context în care cel din urmă a scris pe o foaie de hârtie cifrele «20.000» şi «1000», precum şi iniţialele «FB».
• Cu ocazia audierii sale în calitate de martor, (Lucan Mihai – n.r.) a arătat că cifrele respective reprezentau sumele de bani, în euro, pe care el ar fi trebuit să le plătească în schimbul soluţionării favorabile a dosarului. Suma de 20.000 euro urma să ajungă la (Felix Bănilă – n.r.) iar cea de 1000 de euro la (Costea Mihai – n.r.), pentru acoperire cheltuielilor făcute de acesta.
• (Lucan Mihai – n.r.) l-a întrebat de ce face asta pentru el, iar (Costea Mihai – n.r.) i-a răspuns că o face pentru că poate.
• Inculpatul i-a spus lui (Lucan Mihai – n.r.) că a mai apelat anterior la sprijinul lui (Felix Bănilă – n.r.) pentru a rezolva alte probleme judiciare (…), context în care a menţionat că a obţinut ridicarea unui sechestru în valoare de 1 milion de euro.
• Ulterior a mai avut loc o întâlnire între (Lucan Mihai – n.r.) şi (Costea Mihai – n.r.), discuţia având acelaşi obiect, respectiv remiterea sumelor de bani scrise pe foaia de hârtie. Şi această discuţie a fost înregistrată de (Lucan Mihai – n.r.).
• Reportofonul pe care (Lucan Mihai – n.r.) a înregistrat cele două convorbiri cu inculpatul (Costea Mihai – n.r.) a fost predat de acesta organelor de urmărire penală, prin intermediul avocatului său, (Tudor Marian – n.r.).
• Din declaraţia martorului denunţător (Tudor Marian – n.r.) dată în cursul urmăririi penale rezultă că este avocat în Baroul Bucureşti şi în această calitate îl asistă pe profesorul (Lucan Mihai – n.r.) în dosarul penal nr. 1050/DP/2017, aflat în instrumentarea DIICOT – Structura Centrală, la procurorul (Delcea Marian – n.r.)”, se arată în documentul citat.

Felix Bănilă, audiat în instanță: „I-am spus că nu-mi vine să cred”

Pe data de 7 aprilie 2025 a fost audiat ca martor și fostul șef DIICOT, Felix Bănilă, care a declarat următoarele:

• „Nu știu cum am ajuns să fiu propus în calitate de martor în acest dosar, însă are legătură cu perioada în care am fost procuror șef în cadrul DIICOT, respectiv anul 2018.
• Inculpatul îmi este cunoscut după nume, în urmă cu mai mulți ani când eram în vacanță pe litoral cu soția, o rudă mi l-a prezentat ca fiind avocat. Având în vedere că nu am fost interesat, nu l-am ținut minte și nu știu dacă era avocat sau se pretindea avocat. Acela a fost singurul contact pe care l-am avut cu inculpatul.
• În perioada iulie-august 2018, când am fost procuror șef DIICOT se vehiculau anumite zvonuri, eu venind pe un anumit curent și nu eram acceptat.
• Din câte îmi aduc aminte, spre finalul lunii septembrie 2018, în timp ce eram plecat din București, am primit un telefon de la o cunoștință din Bacău care în prezent lucrează în București, respectiv martorul (Pascu Virgil – n.r.).
• (…) Am întrebat ce s-a întâmplat și mi-a spus să-l caut când mă întorc să vorbim ceva. M-a întrebat și dacă am fost la Bacău și i-am spus că nu, dar urma să merg pentru că mai mergeam în weekenduri acasă.
• La câteva zile distanță m-am întâlnit cu (Pascu Virgil – n.r.) la o terasă (…), ocazie cu care mi-a spus că un prieten de-al său care este avocat dorește să discute o chestiune personală cu mine. La scurt timp a apărut și domnul avocat, martorul (Tudor Marian – n.r.), iar (Pascu Virgil – n.r.), nedorind să participe la discuție, a stat deoparte.
• (Tudor Marian – n.r.) m-a întrebat dacă-l cunosc pe (Costea Mihai – n.r.), eu spunându-i că numele este unul destul de comun, dar că nu-mi este cunoscut pe moment.
• Mi-a relatat că are un client pe nume (Lucan – n.r.), care are un dosar pe rolul DIICOT, instrumentat de procurorul (Delcea Marian – n.r.), însă eu nu știam despre acel dosar, fiind numit de puțin timp.
• În continuare, mi-a spus că domnul (Lucan – n.r.) a fost contactat de către (Costea Mihai – n.r.), acesta din urmă pretinzând că mă cunoaște, că este în relații foarte bune cu mine și că poate să-l ajute să-și rezolve problema cu dosarul penal.
• Mi-a mai spus că i se pare o capcană, că acest (Costea – n.r.) a revenit la clientul său, ocazie cu care clientul său l-a înregistrat în timp ce pretindea o sumă de bani.
• La acel moment i-am spus că nu-mi vine să cred ce-mi spune, iar martorul (Tudor Marian – n.r.) mi-a dat un stick care conținea o înregistrare de 15-20 minute cu discuția dintre (Costea Mihai – n.r.) și (Lucan Mihai – n.r.).
• Totodată, mi-a înmânat niște bilețele colorate care conțineau însemnări ale sumelor de bani pretinse de către (Costea Mihai – n.r.), respectiv 20.000 euro pentru mine și 1.000 euro pentru cheltuieli. Recunosc înscrisul de la fila 76 din dosarul de urmărire penală ca fiind cel despre care am menționat anterior. Post-it-ul conținea momentele cheie ale înregistrării.
• I-am spus martorului (Tudor Marian – n.r.) că voi informa procurorul de caz despre aceste aspecte, iar ulterior am aflat că numele inculpatului (Costea Mihai – n.r.) nu era străin nici acestuia. La acel moment am întocmit un referat în care am relatat discuția dintre mine și (Tudor Marian – n.r.) și totodată am predat materialele procurorului de caz. La acel moment nu am știut dacă a fost sesizată DNA, dar ulterior, procurorul mi-a confirmat telefonic că există o cauză pe rolul DNA având acest obiect”, a relatat fostul șef al DIICOT.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro