Metoda „flash” transformă gunoiul în miliarde de dolari. Cum poti obține pământuri rare din cenușă, nămol și chiar din ciuperci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pământurile rare, esențiale pentru baterii, turbine eoliene, mașini electrice și telefoane, ar putea fi ascunse chiar în deșeurile pe care le aruncăm. Cercetătorii spun că nu mai e nevoie doar de mine uriașe și cariere deschise și că soluția ar putea sta în grămezi de cenușă de cărbune, nămol industrial sau chiar în ciuperci.
Cuprins:
Ciupercile care „mănâncă” metale rare
Potrivit BBC Future, mai multe echipe de cercetători testează metode prin care aceste metale pot fi recuperate fără exploatări miniere clasice. La Universitatea din Viena, cercetătorii studiază cum anumite ciuperci pot absorbi elemente din categoria pământurilor rare. În laborator, acestea cresc pe un substrat special amestecat cu astfel de metale.
„S-ar putea, de fapt, să putem recupera resurse”, spune Alexander Bismarck, coordonatorul echipei.
Procesul este numit „mycomining”, un fel de minerit biologic. Ideea este simplă: ciupercile absorb metalele, biomasa este colectată, iar din cenușa rămasă după procesare pot fi separate elementele dorite. Metoda este încă experimentală, dar ar putea fi folosită, în viitor, pentru curățarea siturilor industriale contaminate.
Milioane de tone de metale în cenușa de cărbune
O altă direcție de cercetare vine din SUA. Bridget Scanlon, cercetător la University of Texas at Austin, spune că doar în grămezile de cenușă de cărbune din Statele Unite s-ar afla pământuri rare în valoare de aproximativ 8,4 miliarde de dolari.
Prin arderea cărbunelui, aceste elemente rămân concentrate în cenușă. În loc să fie considerate deșeu, ele ar putea deveni resursă strategică.
În plus, există aproximativ 30 de milioane de tone de „nămol roșu”, reziduu rezultat din producția de aluminiu, care conține concentrații de pământuri rare de 10–20 de ori mai mari decât cele din scoarța terestră.
Metoda „flash” care topește deșeurile în câteva secunde
La Rice University, profesorul James Tour a dezvoltat o tehnologie numită „flash joule heating”. Materialele sunt încălzite extrem de rapid cu ajutorul curentului electric, la temperaturi de sute sau chiar mii de grade.
Elementele dorite se leagă de un compus pe bază de clor și sunt captate sub formă de vapori. Procesul consumă mai puțină energie decât mineritul tradițional și poate fi aplicat inclusiv pe magneți vechi, cenușă de cărbune sau reziduuri industriale.
Pământurile rare, o miză de miliarde de dolari și independență strategică
Pământurile rare includ 17 elemente metalice, printre care disprosiu, ytriu sau scandiu. Sunt esențiale pentru baterii, magneți puternici, turbine eoliene și tehnologii verzi. În prezent, China domină piața globală, cu aproximativ 70% din extracție și 90% din procesare.
Interesul pentru independență în acest domeniu este în creștere. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat intenția de a crea o rezervă strategică de pământuri rare și a discutat public despre accesul la zăcăminte din Ucraina și Groenlanda.
Mineritul tradițional de pământuri rare este costisitor și poate lăsa în urmă poluare severă. Dacă aceste noi metode devin viabile economic, țările ar putea obține metalele de care au nevoie direct din deșeuri și, în același timp, ar curăța zone contaminate. Miza este uriașă și implică miliarde de dolari, independență strategică și reducerea impactului asupra mediului.
