Cuprins:
Decizia vine ca răspuns la apelul liderului PKK, Abdullah Ocalan, de a dizolva grupul și de a depune armele după mai bine de patru decenii de conflict cu statul turc.
PKK anunță că vor, de azi, încetarea focului
„Pentru a deschide calea pentru implementarea apelului liderului Apo pentru pace și societate democratică, declarăm încetarea focului în vigoare de astăzi. Suntem de acord cu conținutul apelului așa cum este și spunem că îl vom urma și îl vom pune în aplicare”, a declarat comitetul executiv al PKK.
Organizația a precizat că forțele sale nu vor întreprinde acțiuni armate decât în caz de atac.
PKK a condus o insurgență din 1984, cu scopul de a crea o patrie pentru kurzi, care reprezintă aproximativ 20% din populația Turciei de 85 de milioane.
Ocalan, închis din 1999, a transmis apelul său prin intermediul partidului pro-kurd DEM, după mai multe întâlniri care au avut loc la închisoarea unde este el. Acesta a cerut PKK să-și depună armele și să convoace un congres pentru dizolvarea organizației.
PKK s-a declarat pregătit să convoace acest congres, dar a subliniat necesitatea unui „mediu sigur adecvat” și a cerut ca Ocalan să-l conducă personal.
Organizația a solicitat și îmbunătățirea condițiilor de detenție ale lui Ocalan, cerând ca acesta să poată „trăi și lucra în libertate fizică”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Reacții, după apelul PKK de încetare a focului
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a descris apelul lui Ocalan drept o „oportunitate istorică” și a promis că Turcia va urmări îndeaproape procesul pentru a se asigura că discuțiile vor fi „duse la o încheiere cu succes”.
„Când presiunea terorismului și a armelor va dispărea, spațiul pentru politică în democrație se va extinde în mod natural”, a adăugat președintele Erdogan.
Irakul a salutat apelul lui Ocalan, considerându-l „un pas pozitiv și important către atingerea stabilității în regiune”. Prezența PKK în Irak a fost o sursă constantă de tensiuni între Bagdad și Ankara.
Grupul deține poziții în regiunea autonomă Kurdistan a Irakului, unde Turcia menține baze militare și desfășoară frecvent operațiuni împotriva militanților kurzi.
Această evoluție ar putea marca un punct de cotitură în conflictul care a costat peste 40.000 de vieți.
Deși au existat încercări anterioare de a pune capăt violențelor, ultima rundă de negocieri de pace s-a încheiat în 2015.
Situația rămâne complexă, cu multe provocări de depășit în procesul de reconciliere și reconstrucție post-conflict.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)