Ministerul Finanțelor anunță taxarea multinaționalelor care exportă profiturile prin contracte în interiorul grupului. Statul vrea să colecteze 15 miliarde de lei

Mai exact, doar 3% din aceste cheltuieli vor fi considerate cheltuieli deductibile, iar restul nu. Astfel, restul de bani va urma să intre în profitul brut, iar mai departe se va taxa cu 16%.

Deficiențe în evidențele ANAF

„Vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale. Despre companiile multinaţionale s-a vorbit foarte mult şi s-a făcut foarte puţin în foarte mulţi ani şi pot să vă spun din experienţa acestor săptămâni, luni de când am preluat mandatul că nu am găsit foarte multe urme de acţiune în ANAF în privinţa supravegherii transferurilor de profituri, artificial, ale multinaţionalelor. Nu am găsit nici măcar o evidenţă clară a sumelor care sunt transferate către afiliaţi, deci începem un exerciţiu complet nou care, în paralel, va însemna şi o întărire a direcţiei de preţuri de transfer din ANAF, care a fost, în ultimii patru ani, văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale”, a spus Nazare.

15 miliarde de lei la buget

Ministrul estimează încasări de 15 miliarde de lei din noua taxă, aceasta urmând să înlocuiască taxa pe cifra de afaceri de 1%, aplicată companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro.

„De ce facem acest lucru? Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care, în fapt, îi opreşte, previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profitul. Ca atare, pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relaţia cu afiliaţii”, a mai afirmat ministrul.

Puhoi de măsuri

Nazare a mai anunțat și alte măsuri ce vor fi incluse în Pachetul 2 anunțat de Guvern:

• taxă de 25 de lei pentru coletele de sub 150 de euro importate din afara Uniunii Europene, adică pentru importurile comandate pe Temu, Shein, Aliexpress și Trendyol. Măsura va aduce 1,3 miliarde de lei la buget.
• majorarea capitalului social al firmelor de tip SRL de la 200 la 8.000 de lei
• eliminarea plafonului de 50.000 de lei la plățile comercianților cu cardul. Orice firmă va trebui să permită astfel plata cu cardul, nu doar cei cu venituri peste acest nivel. Sunt 300.000 de firme în această situație.
• firmele vor fi obligate să aibă cont bancar și card, măsură venită în contextul în care 698.000 de firme din România lucrează doar cu cash și au datorii la stat de 1,7 miliarde de lei
• obligarea firmelor inactive să se închidă sau să revină în activitate
• cesionarea acțiunilor la firmele cu datorii la stat în scopul eludării taxelor va fi considerată faptă penală
• introducerea de camere video pentru inspectorii Fiscului, Vămii și la ONJN – instituția ce se ocupă de jocurile de noroc.

Nimic despre taxarea inversă la TVA

În schimb, Nazare nu a anunțat nimic despre introducerea taxării inverse generalizate la TVA, în contextul în care măsura a fost discutată intens înainte de învestirea Guvernului.

România are cea mai mare rată de necolectare a TVA din Uniunea Europeană, de 30% din total. Practic, un leu din trei nu este colectat de către stat din cauza evaziunii și a fraudelor de tip carusel, cuplate cu intrarea în insolvență a firmelor.

În termeni financiari, anual se pierd 9 miliarde de euro din cauza necolectării corecte a TVA.

Culmea, Guvernul a majorat fix TVA de la 19 la 21% pentru a rezolva situația bugetară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE