• Moshé Katsav, 80 de ani, a fost al optulea președinte al Israelului, între 1 august 2000 și 15 iulie 2007.
  • Clericul șiit Mohammad Khatami, 82 de ani, a fost al cincilea președinte al Iranului. între 3 august 1997 și 3 august 2005.
  • Ioan Paul al II-lea, născut Karol Józef Wojtyła (18 mai 1920, Wadowice, Polonia – 2 aprilie 2005, Vatican), a fost al 264-lea papă și episcop al Romei din 16 octombrie 1978 până la moartea sa. Pontificatul său de 26 ani este considerat al treilea ca durată din istoria Bisericii Catolice.

Au stat unul lângă celălalt și au dat mâna

Un moment rar în istoria diplomatică a avut loc pe 8 aprilie 2005, la Vatican, la funeraliile pentru Papa Ioan Paul al II-lea.

Președintele Israelului de atunci, Moshé Katsav, și omologul său iranian, Mohammad Khatami, au fost surprinși dând mâna, „un gest aproape inimaginabil astăzi”.

Aranjarea locurilor a fost făcută alfabetic, ceea ce a adus liderii celor două state rivale unul lângă celălalt.

Moshé Katsav, care s-a născut la Yazd, în Iran, ca Musa Qassab, înainte de a emigra în Israel la vârsta de 5 ani, a fost însoțit de ministrul de externe Silvan Shalom.

De partea iraniană, Mohammad Khatami a fost singur, iar alături se aflau premierul irakian Ayad Allawi și președinta Irlandei, Mary McAleese.

Dintre cei patru oficiali, Mary McAleese era singura creștină, ceea ce ar fi putut explica o schimbare a locurilor, în condițiile în care între Iran și Israel ar fi trebuit să se afle, alfabetic, Irakul.

Momentul istoric când președinții Israelului și Iranului și-au dat mâna: „Gest aproape inimaginabil”
Mohammad Khatami (al doilea rând, primul din dreapta) și Moshe Katsav (același rând, al treilea de la dreapta), la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Foto: Profimedia

„Am vorbit despre provincia iraniană în care se născuse președintele israelian”

Tradiția acestor evenimente internaționale cere ca participanții să se salute reciproc, iar momentul a fost considerat simbolic la vremea respectivă.

Katsav provenea dintr-o parte a Iranului apropiată de casa lui Khatami, iar fostul președinte iranian a spus că „am vorbit despre provincia lor natală”.

A fost considerat primul contact politic oficial dintre Iran și Israel de la ruperea legăturilor diplomatice în 1979.

După ce s-a întors în Iran, Khatami a fost criticat dur din partea conservatorilor pentru că „recunoscuse” Israelul vorbind cu președintele său.

Momentul istoric când președinții Israelului și Iranului și-au dat mâna: „Gest aproape inimaginabil”
Mohammad Khatami (al doilea rând, primul din dreapta) și Moshe Katsav (același rând, al treilea de la dreapta), la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Foto: Profimedia

Ulterior, presa de stat a relatat că Khatami a negat vehement că ar fi dat mâna și ar fi discutat cu Katsav.

Cine este Moshé Katav

Moshé Katav a îndeplinit funcții de deputat în Knesset, între altele, ministru adjunct al locuințelor, ministru al muncii și al ajutorului social, ministru al transporturilor, ministru al turismului și viceprim-ministru.

În anul 2000 a fost ales președinte al Statului Israel de către Knesset, învingându-l, într-un mod surprinzător pe experimentatul om de stat Shimon Peres.

Având imaginea unui activist politic relativ tânăr, prezentabil, ridicat cu succes din generația copiilor imigrați din țările Orientului și, în același timp, conservator, cu o familie care respectă preceptele religioase, Katzav s-a bucurat de sprijinul partidelor de dreapta și al celor clericale, inclusiv al partidului ultraortodox de rit oriental Shas.

7 ani de închisoare pentru „delicte sexuale în relațiile de muncă”

La cererea sa din data de 25 ianuarie 2007, Katzav a fost suspendat, mai întâi pe trei luni, din exercitarea funcției de președinte de către Knessetul statului Israel, pentru efectuarea de cercetări penale la adresa sa, fiind în cele din urmă inculpat pentru delicte sexuale în relațiile de muncă cu mai multe funcționare care i-au fost subalterne.

A fost înlocuit de un președinte interimar al statului, președinta Knessetului, Dalia Itzik. În alegerile din iunie 2007, Knessetul l-a ales de această dată pe octogenarul Shimon Peres.

Pe data de 30 decembrie 2010 a fost găsit vinovat de către un tribunal din Tel Aviv, pentru două delicte de viol și hărțuieli sexuale față de mai multe femei care au lucrat sub conducerea sa ca ministru al turismului și ca președinte al statului, precum și pentru obstrucții în procesul judiciar. La 22 martie 2011 a fost condamnat la 7 ani de închisoare fermă și la doi ani de închisoare cu suspendare, precum și la plata de despăgubiri în valoare de 125 000 de șekeli femeilor care au fost victime delictelor sale.

La 21 decembrie 2016 a fost pus în libertate pentru bună purtare în timpul detenției, după ce a ispășit un total de 5 ani și 15 zile din pedeapsa de șapte ani de închisoare.

Cine este Mohammad Khatami

Licențiat în filosofie occidentală și fost cadru academic, Mohammad Khatami a fost ministrul culturii al Iranului între 1982 și 1992. Ulterior, a criticat guvernul președintelui Mahmoud Ahmadinejad. Puțin cunoscut pe plan internațional înainte de a deveni președinte, Khatami a atras atenția în timpul primei sale alegeri, când a primit aproape 70% din voturi pentru o platformă de liberalizare și reformă.

În timpul celor două mandate prezidențiale, Khatami a pledat pentru libertatea de exprimare, toleranța și societatea civilă, relații diplomatice constructive cu alte state, inclusiv cele din Asia și Uniunea Europeană, și o politică economică ce susținea o piață liberă și investițiile străine.

A anunțat că va candida și la alegerile prezidențiale din 2009, dar s-a retras pe 16 martie în favoarea prietenului și consilierului său de lungă durată, fostul premier Mir-Hossein Mousavi.

Presei iraniene i s-a interzis, la ordinul procurorului de la Teheran, să publice fotografii cu Mohammad Khatami sau să citeze cuvintele sale, din cauza sprijinului său pentru candidații reformiști învinși în realegerea controversată din 2009 a lui Mahmoud Ahmadinejad.

Azi, în timp ce Israelul atacă locațiile unde Iranul depozitează uraniu îmbogățit, Teheranul a lansat atacuri asupra Dimona, vizând ceea ce se consideră ca fiind centrul nuclear al Israelului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.