Mortalitatea COVID-19 în secţiile ATI a scăzut semnificativ de la începutul pandemiei, de la 60% la 36%. Cum stăm noi?

Proporţia deceselor în rândul pacienţilor cel mai grav afectaţi de COVID-19 a scăzut de la 60% (la începutul lui 2020) până la 36%, în luna octombrie 2020, demonstrează o analiză a tendinţelor globale, publicată la 1 februarie în jurnalul „Anaesthesia”.

Metaanaliza se bazează pe 52 de studii, care cuprind 43.128 de pacienţi de pe întregul glob.

Cei cinci autori, toţi specialişti ATI în NHS (sistemul britanic de sănătate), au fost coordonaţi de prof. dr. Tim Cook, o voce respectată în specializarea Terapie Intensivă, care lucrează la Royal United Hospital în Bath.

Cifrele din unele spitale ale României arată ca și cum n-am evoluat

În cazul României, fostul ministru Nelu Tătaru ceruse o statistică din teritoriu, dar ea n-a fost făcută publică niciodată. Date culese direct de la spitale de către Libertatea arătau, în general, o mortalitate de peste 65% la secțiile ATI.

Practic, cel puțin în anumite spitale aflate sub presiune și care preiau cazuri grave, noi am rămas la cifrele de mortalitate pe care alții le aveau la începutul pandemiei. La noi mor 2 din 3 oameni de la ATI, media globală arată că sunt salvați 2 din 3. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

De ce, pe plan global, medicii avertizează că e posibil ca acest „2 din 3” oameni salvați la ATI să nu mai fie îmbunătățit, cel puțin pe termen scurt?

Creșterea ratelor de mortalitate: amenințări și șanse

Apariţia noilor tulpini ale coronavirusului care au făcut ca mai multe cazuri să ajungă în stare critică ar putea creşte ratele de deces, spun autorii. În schimb, programele de vaccinare care se desfăşoară la nivel mondial ar putea reduce semnificativ numărul de oameni care necesită tratamente salvatoare de vieţi în ATI. 

Aceiaşi autori remarcaseră şi în luna mai aceeaşi tendinţă pozitivă de scădere a mortalităţii. 

În această metaanaliză a tendinţelor globale privind decesele în secţiile ATI, autorii scriu:

„Mortalitatea în toate studiile era mai mică la finalul lunii septembrie (35,5%) decât cea raportată la finalul lunii mai (41,6%)”.

Progresul se datora folosirii mai frecvente a steroizilor precum dexametazona, schimbărilor în felul în care pacienţii cu COVID primesc oxigenoterapie şi lichide, precum şi unei mai bune gestionări a riscului de formare a unor cheaguri de sânge.

Totuşi, spun autorii: „Scăderea în mortalitate la ATI, în cazurile de COVID-19, s-a redus sau a intrat în platou din mai 2020”.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

În schimb, Orientul Mijlociu se confruntă cu o mortalitate atipic de mare: 62%, arată un studiu făcut pe 4 ţări din regiune.

Este posibil ca diferenţele să fie explicate prin variaţii în alocarea resurselor din sănătate, prin diferenţe în criteriile de internare, dar şi prin variaţii de raportare, notează autorii. „Aceste diferenţe merită să fie explorate mai mult şi studii viitoare care ar veni din aceste regiuni ar fi binevenite”, scriu aceştia.

Foto: Eli Driu / Libertatea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro