Cum motivează judecătorii decizia de eliberare a Elenei Udrea: „Faptele au fost cu mult timp în urmă”

Motivația din spatele deciziei de eliberare condiționată

Judecătorii au motivat decizia de eliberare a Elenei Udrea din închisoare prin faptul că fosta ministră a turismului a comis faptele cu mult timp în urmă și nu mai deține funcțiile din care le-a săvârșit. De asemenea, au subliniat că nu se află în stare de recidivă.

Instanța a luat în calcul și faptul că Elena Udrea a executat fracția obligatorie din pedeapsă. Astfel, din totalul de 2192 de zile de închisoare pe care trebuie să le servească, era necesar ca fosta ministră să execute cel puțin o treime din acestea pentru a fi eligibilă pentru liberarea condiționată, ceea ce înseamnă 1461 de zile. În acest sens, instanța a notat ca factor pozitiv că Udrea a acumulat, până la acest moment 1478 de zile în spatele gratiilor, incluzând zilele câștigate prin muncă, studii sau alte activități.

Conform motivării, Elena Udrea a demonstrat o conduită pozitivă în timpul detenției. Ea a muncit 81 de zile în penitenciar și a primit 16 recompense pentru participarea la diverse programe.

Judecătorii au notat că Udrea „și-a exprimat voința constantă de a presta activități lucrative încă de la începutul executării pedepsei” și că fosta ministră „a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare”.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat, instanța a precizat că achitarea acestuia nu reprezintă o condiție obligatorie pentru acordarea liberării condiționate. Cu toate acestea, instanța a menționat faptul că acesta a fost achitat parțial, iar pentru diferența neachitată există deja măsuri asiguratorii puse în aplicare.

Această decizie a stârnit controverse, procurorul DNA Lucian Onea contestând hotărârea Judecătoriei Ploiești.

De asemenea, Elena Udrea a fost supusă recent unei intervenții chirurgicale după ce i s-a făcut rău în penitenciar. Ea a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, deoarece cabinetul medical al penitenciarului era închis din cauza lipsei de personal.

Alți factori care au dus la decizia de liberare condiționată a Elenei Udrea

Udrea s-a implicat activ în programele educaționale și de asistență psiho-socială oferite în penitenciar.

De asemenea, a participat la activități lucrative în interiorul locului de detenție, acumulând zile considerate executate ca urmare a muncii prestate.

Judecătoria a luat în considerare și faptul că Elena Udrea a menținut legătura cu familia, beneficiind de sprijin material și afectiv. Acest aspect a fost considerat favorabil pentru reintegrarea sa în societate după executarea pedepsei.

Instanța a ținut cont de faptul că infracțiunile pentru care Udrea a fost condamnată au fost comise între 2010 și 2012, într-un context legat de funcțiile pe care nu le mai deține și pe care nu le va mai putea ocupa în viitor, datorită interdicțiilor stabilite prin hotărârea de condamnare.

Judecătorul a apreciat că Elena Udrea are posibilitatea reală de a desfășura activități lucrative legale după eliberare, considerând acest aspect important pentru prevenirea recidivei. S-a luat în considerare și faptul că Udrea are o fiică minoră.

Pe baza tuturor acestor elemente, Judecătoria Ploiești a concluzionat că Elena Udrea a făcut progrese reale în procesul de reeducare. Instanța a apreciat că perioada executată din pedeapsă este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancțiunii penale.

Important de menționat este faptul că liberarea condiționată poate fi revocată în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni până la expirarea duratei pedepsei inițiale.

De ce a fost condamnată la închisoare Elena Udrea

În prezent, Elena Udrea își ispășește pedeapsa la Penitenciarul Târgșor în dosarul „Gala Bute”. Decizia finală privind eliberarea sa condiționată rămâne să fie luată în urma contestației procurorului DNA.

Dosarul în cadrul căruia Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu executare a vizat fapte de corupție legate de organizarea galei de box în care a luptat Lucian Bute, eveniment finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea.

La acel moment, procurorii au acuzat-o pe Elena Udrea că a coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit sume de bani de la firme private, în schimbul garantării plății la timp a unor lucrări finanțate de minister.

Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare cu executare în acest dosar, decizia fiind pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2018. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Udrea a fost obligată să achite un prejudiciu de 9 milioane de lei către stat.

În același dosar au mai fost condamnați și alți funcționari și apropiați ai Elenei Udrea, printre care Rudel Obreja (5 ani cu executare) și Tudor Breazu (3 ani cu executare).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro