Care sunt motivele pentru care virusul s-a răspândit masiv printre muncitorii din abatoare, locuri de muncă unde nivelul de protecție este ridicat, și de ce informațiile acestea au ajuns târziu în spațiul public?

  • La abatoarele Westfleisch din Coesfeld și Oer-Erkenschwick sunt cel puțin 80 de cazuri de români infectați, a aflat Libertatea 
  • Daniela Reim, consilier la Centrul de Consiliere Arbeit und Leben din Oldenburg a alertat miercuri, 6 mai, autoritățile consulare române de la Bonn în legătură cu situația din cele două abatoare. Acestea nu știau nimic
  • Consulul român de la Bonn, Gheorghe Marin, a mers la fața locului dar, spune el, companiile au tendința să mușamalizeze situația, iar muncitorii pretind că totul e în regulă. 
  • Într-o discuție cu reporterul Libertatea, reprezentanții Gesundheitsamt (Direcția de Sănătate Publică din Germania) au explicat că locuirea a fost unul dintre principalii factori în răspândirea virusului, muncitorii fiind adesea cazați și câte opt într-o încăpere
  • Vineri după-masa, autoritățile au anunțat că abatorul Westfleisch din Coesfeld se închide și că firma nu a luat măsurile necesare pentru prevenirea infecției, nici în spațiul de lucru, nici la vestiare.
Ad placeholder
Noi imagini cu Andreea Esca de la petrecerea unde nu s-au respectat regulile sanitare. Vedeta, filmată chiar de PRO TV cu și fără mască la eveniment
Recomandări
Noi imagini cu Andreea Esca de la petrecerea unde nu s-au respectat regulile sanitare. Vedeta, filmată chiar de PRO TV cu și fără mască la eveniment
 

La o simplă căutare ”muncitori Coesfeld” pe Google, apar nenumărate anunțuri pentru locuri de muncă în Coesfeld, un oraș în nord-vestul Germaniei: ”muncitori pentru grădinărit”, ”depozit logistic de îmbrăcăminte”, ”muncitori în domeniul construcțiilor”. 

Cele mai multe anunțuri sunt însă pentru ”măcelari necalificați”. Asta pentru că în Coesfeld funcționează abatorul Westfleisch, cu peste 1.200 de angajați. Mulți dintre aceștia sunt din Europa de Est, inclusiv din România.

De câteva zile, în presa locală din Germania au început să curgă știrile despre cazurile de coronavirus de la la abatorul din Coesfeld. Cifrele se modifică de la o zi la alta. 

Libertatea a vrut să afle câți dintre muncitorii bolnavi sunt români. 

Firma Westfleisch a răspuns ziarului pe 8 mai că, până la acea dată, 129 de angajați au fost confirmați cu Covid-19, aproximativ jumătate dintre aceștia fiind români. Aceștia sunt angajați la firme subcontractoare, nu direct la abator.

Dar numărul ar putea fi chiar mai mare, având în vedere că nu au fost testați toți angajații încă.

Ad placeholder
DIICOT l-a găsit în Brazilia pe cel care a umplut Delta cu cocaină! Final cu o mare surpriză și în dosarul Black Cube: nu oamenii de afaceri au comandat filajul la Kovesi!
Recomandări
DIICOT l-a găsit în Brazilia pe cel care a umplut Delta cu cocaină! Final cu o mare surpriză și în dosarul Black Cube: nu oamenii de afaceri au comandat filajul la Kovesi!
 
Consul român, despre cum sute de muncitori din România sunt infectați în abatoarele din Germania, dar informația nu e publică: ”De obicei, companiile camuflează lucrurile astea”

”Doar ieri, Gesundheitsamt ( Direcția de Sănătate Publică din oraș, n.r.) a făcut 200 de teste la abator. Vrem să testăm întregul personal. Cam jumătate dintre muncitori au fost testați până acum”, ne-a spus vineri Christoph Hüsing, purtător de cuvânt al administrației locale din Coesfeld.

Cazuri mai vechi de coronavirus, la sud de Coesfeld. ”Din 17 aprilie se știa, însă au tăcut toți”

La sud de Coesfeld, la distanță de vreo 30 de minute cu mașina, funcționează alt abator Westfleisch în orășelul german Oer-Erkenschwick. Și aici au fost cazuri de coronavirus, încă de la mijlocul lui aprilie, dar despre acestea s-a scris foarte puțin, chiar și în presa locală.

”Deja din 17 aprilie se știa, însă au tăcut toți. Se mușamalizează și sunt mult mai multe cazuri”, ne-a spus o sursă apropiată situației, care dorește să rămână anonimă.

Consul român, despre cum sute de muncitori din România sunt infectați în abatoarele din Germania, dar informația nu e publică: ”De obicei, companiile camuflează lucrurile astea”

Pe 17 aprilie a apărut o știre în Die Glazette, revista orașului Gladbeck, aflat în apropiere de  Oer-Erkenschwick, care menționează faptul că 19 muncitori de la abatorul din Oer-Erkenschwick au fost confirmați cu noul coronavirus.

Ad placeholder
 

Prin urmare, e un focar mai vechi, despre care însă s-au scurs foarte puține informații în spațiul public. 

La solicitarea Libertatea, firma Westfleisch a transmis pe 6 mai o situație actualizată a numărului de persoane infectate. 

Numărul actual de persoane infectate la abatorul din Oer-Erkenschwick este de 34. Aproximativ jumătate dintre aceștia sunt români, iar muncitorii sunt angajați la firme subcontractoare

firma Westfleisch:

Cifra de 34 de cazuri a fost confirmată pentru ziar și de către autoritatea sanitară (Gesundheitsamt) din oraș. 

Der Spiegel a scris vineri că în Germania sunt peste 600 de cazuri de persoane infectate în abatoare, iar cei mai mulți sunt români. La abatoarele Westfleisch din Coesfeld și Oer-Erkenschwick ar fi peste 200 de cazuri, scrie publicația germană.

Consul român: ”Se camuflează lucrurile astea”

Un sindicalist a alertat miercuri, 6 mai, autoritățile consulare române de la Bonn în legătură cu situațiile de la Coesfeld și Oer-Erkenschwick. Acestea nu știau nimic despre focare, dar au spus că se vor interesa.

Ad placeholder

Consulul român de la Bonn, Gheorghe Marin, a mers la fața locului două zile mai târziu.

Libertatea a discutat cu acesta vineri la prânz, când diplomatul tocmai plecase de la abatorul din Oer-Erkenschwick și era în drum spre Coesfeld.

La Oer-Erkenschwick, consulul spune că a discutat cu un grup de muncitori care tocmai ieșeau din schimb și că urmează să ia legătura și cu angajatorul. I-a întrebat pe muncitori despre condițiile de acolo, dar și dacă sunt cazuri de Covid-19. 

”Nu avem cazuri de coronavirus și nici nu am auzit că cineva a fost în carantină”

muncitorii de la abator:

Reporterul Libertatea i-a prezentat însă consulului informațiile primite de la autoritățile locale germane, precum și de la firma Westfleisch, și anume, faptul că sunt încă 34 de cazuri active la abatorul respectiv, jumătate fiind români. 

”Cei cu care am stat eu de vorbă e posibil ori din teamă, ori li s-o fi impus să nu vorbească despre aceste lucruri. Este posibil și lucrul ăsta”, a răspuns consulul de la Bonn. 

Ad placeholder

”Sigur, am auzit și povești de genul ‘vă dăm 200 de euro la salariu, numai să nu vă duceți la medic, să nu vă faceți analizele, să nu intrați în concediu medical”, adaugă diplomatul, spunând că nu toate aceste ”ponturi” primite de la muncitori sau de la alte persoane pe e-mail se confirmă.

”Adevărul e undeva pe la mijloc”, spune oficialul. 

Consulul recunoaște că autoritățile consulare române au aflat cu întârziere despre focarul de la Oer-Erkenschwick, despre care a apărut o știre încă pe 17 aprilie, și că au ajuns la fața locului abia pe 8 mai, adică după trei săptămâni, când focarul aproape s-a stins. 

Reporter: Nu faceți o analiză a presei locale?
Consul Gheorghe Marin: Mai mult ambasada face asta, dar sigur că noi ca și consulat ne preocupăm și de lucrurile astea. (…) Ca dovadă că ne implicăm și mergem la fața locului.

Ad placeholder

-Da, cu siguranță, dar în cazul de la Oer-Erkenschwick, vorbim de 17 aprilie, când se știa deja de 19 cazuri. Ați ajuns acolo după aproape o lună
-Da, pentru că nu am știut. Pentru că lucrurile astea, de obicei, nu apar în presă. De obicei, se camuflează lucrurile astea. 

Se camuflează de către companie, de către cine?
-De către companie, absolut. 

Una din firmele contractoare, condusă de un om de afaceri român condamnat pentru dare de mită

”Au existat (cazuri, n.r.), nu mai avem nici un caz”, ne-a spus la telefon Daniel-Vasile Taifas, om de afaceri din Slobozia care conduce una din aceste firme subcontractoare ale abatorului din Oer-Erkenschwick, TD Services GmbH

În compania sa, au fost ”până în 10 cazuri depistate pozitiv și poate până în 30-40 cu tot cu ce a însemnat contacte pe o perioadă de două săptămâni blocate”, adaugă Taifas. 

Ad placeholder

Aceasta explică că firma nu plasează muncitori la abator, ci lucrează sub contract de subantrepriză. 

”Noi nu îi închiriem abatorului, lucrăm în interiorul lui. La fel cum aș veni la dumneavoastră să vă construiesc o casă. Vin cu propriul personal, dumneavoastră îmi puneți materialul la dispoziție, iar eu vă construiesc casa conform proiectului dumneavoastră”, explică omul de afaceri.

În ianuarie 2014, Daniel-Vasile Taifas a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru dare de mită în formă continuată și favorizarea infractorului. 

Fostul șef al DNA Slobozia, Dumitru Cristudor, l-ar fi avertizat pe Taifas că domiciliile a trei persoane din anturajul său urmau să fie percheziționate de autoritățile germane, au arătat procurorii DNA. Acestea erau cercetate de autoritățile germane pentru evaziune fiscală.

Cum s-a răspândit virusul? ”Dacă ăla se duce și umblă în oraș, noi ce putem să-i facem?”

Omul de afaceri spune că obiceiurile de socializare ale muncitorilor au contribuit la răspândirea virusului.

Ad placeholder

”Din păcate, acest lucru nu ține de noi. Nu putem să îi ducem la fabrică și să îi închidem în abatoare. Nu poți să-i spui când pleacă de la muncă ‘du-te acasă. Dacă ăla se duce și umblă în oraș noi ce putem să-i facem?”, explică Taifas.

Completează apoi că și condițiile din abatoare s-ar putea să fi contribuit la răspândirea virusului. 

 ”Mediul în care se lucrează în abatoare este mediul cel mai propice pentru a se propaga acest nenorocit de virus: 8 grade și umiditate”, spune Taifas.

Patronii dau vina pe socializare, DSP-ul german spune altceva

Și patronul abatorului Müller Fleisch GmbH, unde s-au infectat 300 de angajați, 200 dintre ei fiind români, a pus răspândirea virusului pe seama socializării.

”Poate totul a fost doar pentru că românii sunt un popor sociabil. Ei provin dintr-o zonă culturală unde oamenilor le place să sărbătorească împreună”, a spus Stefan Müller pentru publicația Der Spiegel.

Doar că autoritatea publică de sănătate (Gesundheitsamt) din Pforzheim, oraș unde locuiesc cei mai mulți dintre românii de la abatorul Müller, a fost de altă părere.

Într-o discuție cu Libertatea, reprezentanții Gesundheitsamt Pforzheim au explicat că locuirea a fost unul dintre principalii factori în răspândirea virusului.

Mulți muncitori de la abatorul Müller Fleisch GmbH stau în locuințe subînchiriate de la firmele angajatoare, multe dintre ele supraaglomerate. E vorba de apartamente cu două camere, în care trăiesc chiar și 8 persoane, sau centre rezidențiale mari, la marginea orașului, unde locuiesc zeci de persoane, iar în unele locuri, băile sunt la comun.

Probleme cu locuirea și la abatorul Vion din Bad Bramstedt

Și la abatorul Vion din orașul Bad Bramstedt, în nordul Germaniei, unde 43 de români au fost confirmați cu COVID-19 săptămâna aceasta, autoritățile sanitare au spus că răspândirea virusului a fost influențată de doi factori principali: felul în care e organizată cazarea pentru muncitorii din abator și transportul zilnic până la muncă. Aproximativ 100 de oameni locuiesc împreună într-o fostă cazarmă.

Adrian Ardelean Martin, administratorul firmei subcontractoare la care sunt angajați muncitorii români de la abatorul Vion, a spus pentru Libertatea că cei aproximativ 100 de oameni nu locuiesc într-o singură clădire, explicând că fosta cazarmă are trei corpuri. 

Într-unul stau 24, într-altul 9, și într-unul 60 și pe două etaje.

Ardelean admite însă că bucătăriile și băile sunt la comun, ultimele fiind separate doar în funcție de gen.

Legat de transportul între locuințe și abator, administratorul spune că firma a făcut schimbări odată cu începerea pandemiei. ”În loc de 50 în autobuzul mare, circulă 22. În microbuzele de 9 persoane, circulă numai 5, 6”, adaugă Ardelean.

”În Germania, se respectă metrul pătrat”

Nici omul de afaceri Daniel-Vasile Taifas nu consideră condițiile de locuire ca un posibil factor de răspândire a virusului printre muncitorii de la firma sa.

Întrebat câte persoane locuiesc în apartamentele puse la dispoziție de firmă, Taifas nu ne-a răspuns. 

”Bănuiesc că sunt lucruri pe care nu trebuie să le știți, dar pe care autoritățile din Germania le verifică, să respectăm metri pătrați minimi aferenți unei persoane”, spune acesta.

În Germania, se respectă metrul pătrat. Este un metru pătrat aferent unei persoane. Dacă alte firme fac alte lucruri este problema lor.

Daniel Vasile Taifas:

Publicația Der Spiegel a arătat însă că în multe landuri din Germania nu există, de fapt, astfel de standarde de locuire.

Omul de afaceri mai spune că muncitorii care stau în locuințele oferite de firma sa nu plătesc nimic. Iar cei care își caută propriile cazări de pe piața liberă primesc un ajutor pentru chirie de la companie.

La majoritatea firmelor subcontractoare, muncitorii din abatoare plătesc aproximativ 200-250 euro pe lună pentru un pat. Banii le sunt reținuți direct din salariu, ca un fel de impozit suplimentar. 

”Nu vreau să fiu ironic cu dumneavoastră, dar se mai întâmplă și minuni”, adaugă Taifas legat de cazarea gratuită.

Măsuri luate tardiv

Abatoarele unde au fost confirmate cazuri de Covid-19 spun că au luat măsurile necesare pentru protecția muncitorilor, însă nu precizează data exactă a implementării acestor măsuri.

De exemplu, firma Westfleisch ne-a transmis într-un e-mail că a luat măsuri de protecție ”de câteva săptămâni”, inclusiv măsuri de distanțare socială pentru angajați în timpul pauzelor sau la masă. 

Mai mulți sindicaliștii au atras atenția însă că aceste măsuri de protecție au fost luate tardiv, ceea ce a permis răspândirea virusului.

”Angajatorul e obligat să asigure distanța socială, dar și să instruiască angajații. Am aflat din sursele mele că mulți români nu au fost instruiți. (…) Iar Gesundheitsamt a început să facă controale în zona asta târziu, în special de când cu sezonierii”, a spus pentru Libertatea un sindicalist de la Faire Mobilität, un centru de consiliere al sindicatelor germane. Persoana a dorit să rămână anonimă.

Elena Strato, consilier în cadrul organizației ”Arbeit und Leben” din Renania de Nord-Westfalia, a declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle că există acum în anumite abatoare ”măsuri cum ar fi măsurarea temperaturii la intrarea în abator, reorganziarea meselor și scaunelor în cantină, punerea la dispoziție a dezinfectanților, însă aceste măsuri sunt din punctul nostru de vedere destul de tardive și nu îndeajuns”.

Pe cât de ușor s-a răspândit virusul printre muncitorii din abatoare, pe atât de greu a ieșit informația despre asta la suprafață

Primul caz mediatizat a fost cel de la abatorul Müller Fleisch GmbH. Abia după ce povestea de acolo a explodat în media, s-a aflat de cazuri de Covid-19 și la alte abatoare din Germania. 
Dar chiar și în cazul Müller Fleisch, lucrurile au ieșit la iveală extrem de tardiv. 

9 aprilie: primul caz de coronavirus confirmat la abator

17 aprilie: presa locală germană relatează că sunt 90 de cazuri confirmate

23 aprilie: firma Müller Fleisch recunoaște cazurile de coronavirus din cadrul abatorului

28 aprilie: știrea despre focarul din abator ajunge în presa română, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) dă un comunicat despre asta în aceeași zi. 

De la confirmarea primului caz, a durat 14 zile ca firma să recunoască public situația de acolo.

De asemenea, au trecut 19 zile până când MAE a aflat și a comunicat despre situația cetățenilor români de la abator, infectați cu noul coronavirus. 

Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, a explicat cu câteva zile în urmă pentru Libertatea că misiunile diplomatice sunt limitate ca posibilitate de sesizare.

”Noi suntem dependenți de notificări ale cetățeanului sau ale organismelor germane. Altminteri, marja noastră de a intra în problemele acestor oameni sau firme este inexistentă”, a spus aceasta. 

Citeşte şi:

Înregistrare audio cu traficul de influență de la Ministerul Sănătății: Șefa HR Iuliana Costin se laudă că l-a ajutat pe iubitul ei, șeful Auditului

Răspunsul sec al Ambasadei Chinei la comentariul lui George Maior privind originea virusului

Dosar penal pe numele lui Viorel Cataramă, după ce a mers într-o comună din Ialomița ca să se infecteze cu COVID-19. „Gestul meu a fost unul patriotic”

Declarație de dragoste în direct pentru Alexa. Anamaria Prodan a recunoscut: "Laur știe!”
PARTENERI - GSP.RO
Declarație de dragoste în direct pentru Alexa. Anamaria Prodan a recunoscut: "Laur știe!”
Ce dramă pentru Carmen Iohannis. Soția președintelui, momente tulburătoare. E oribil ce i s-a întâmplat
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Ce dramă pentru Carmen Iohannis. Soția președintelui, momente tulburătoare. E oribil ce i s-a întâmplat
Horoscop 12 iulie 2020. Balanțele marchează astăzi finalul unei perioade dificile din viața lor profesională
HOROSCOP
Horoscop 12 iulie 2020. Balanțele marchează astăzi finalul unei perioade dificile din viața lor profesională