NASA a trimis 2.500 de meduze în spațiu și a adus înapoi 60.000 de animale care nu mai știau să înoate. Ce au descoperit cercetătorii

Experimentul NASA cu mii de meduze

În 1991, cercetătorii conduși de biologul Dorothy Spangenberg au trimis în spațiu aproape 2.500 de polipi de meduză, o formă timpurie de dezvoltare a animalului. Organismele au fost transportate cu naveta spațială Columbia, în pungi cu apă de mare artificială. Astronauții de la bord au accelerat procesul de dezvoltare al meduzelor, iar experimentul a durat aproximativ nouă zile.

În acest timp, numărul lor a explodat. Din polipi s-au format aproximativ 60.000 de meduze tinere. Scopul nu era să studieze meduzele în sine, ci sistemul prin care acestea simt gravitația, foarte asemănător cu mecanismul pe care îl au oamenii.

Ce au în comun meduzele cu oamenii

Atât meduzele, cât și oamenii au un sistem intern care le spune care este susul și care este josul. La meduze, în corp se formează cristale de sulfat de calciu. Acestea se mișcă sub influența gravitației și stimulează mici fire senzoriale care trimit semnale către neuroni. Astfel, meduza știe dacă înoată în sus sau în jos.

La oameni, un mecanism asemănător există în urechea internă, unde structuri de carbonat de calciu activează celule senzoriale ce transmit creierului informații despre gravitație și echilibru. Tocmai această asemănare i-a făcut pe cercetători să creadă că meduzele pot oferi indicii despre cum s-ar dezvolta un copil născut în spațiu.

Ce s-a întâmplat când meduzele s-au întors pe Pământ

După ce naveta spațială s-a întors pe Pământ, cercetătorii au observat ceva neobișnuit. Meduzele crescute în spațiu nu mai înotau normal. Comparate cu meduzele crescute pe Pământ, cele din experiment prezentau mișcări neregulate și pulsuri anormale, semn că sistemul lor de orientare nu funcționa corect.

Oamenii de știință au concluzionat că animalele sufereau de o formă severă de vertij, adică amețeală provocată de faptul că organismul lor nu era obișnuit cu gravitația.

Ce ar putea însemna asta pentru oameni

Rezultatul experimentului a ridicat o ipoteză importantă. Dacă organismele care se dezvoltă complet în microgravitație au probleme când revin pe Pământ, același lucru s-ar putea întâmpla și cu oamenii născuți în spațiu. Corpul lor s-ar adapta la lipsa gravitației, iar revenirea pe Pământ ar putea provoca probleme serioase de echilibru și orientare.

Deocamdată, nimeni nu s-a născut în spațiu. Dar experimentul cu meduzele rămâne unul dintre primele studii care încearcă să răspundă la o întrebare care devine tot mai reală pe măsură ce misiunile spațiale se extind.

La finalul experimentului NASA, cercetătorii au aflat că gravitația nu influențează doar modul în care trăim pe Pământ, ci și modul în care corpul nostru se dezvoltă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE