Apare în scandaluri legate de fostul șef al FRF

Remus Zamfirescu se judecă la Înalta Curte, într-o contestație cu termen pe 6 noiembrie 2025, după ce Curtea de Apel București i-a respins cererile și excepțiile și a validat rechizitoriul întocmit împotriva lui pentru fapte din legea evaziunii fiscale (Legea nr. 241/2005).

Dacă ar fi să rezumăm întregul proces într-o singură frază ar rezulta că problema juridică are două fețe, precum o monedă: Remus Zamfirescu nu vrea să plătească taxe la stat, dar nici statul n-a fost consecvent în legislația fiscală.

În trecut, numele lui Remus Zamfirescu apare în scandalurile legate de Federația Română de Fotbal, fiind un apropiat al fostului președinte al FRF Mircea Sandu și al fiicei acestuia, Raluca.

Faptă penală dezincriminată vreme de 7 ani

În prezent, notarul este acuzat de „reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor” prevăzute de legea evaziunii fiscale, printre care se numără impozitul pe venituri din salarii, contribuțiile la sănătate (CAS) și la șomaj (CASS).

Prin aceste fapte, procurorii rețin că Remus Zamfirescu ar fi cauzat un prejudiciu statului de 2.561.617 lei (aproximativ 512.000 de euro).

Condamnări grele în dosarul devalizării stațiunii Băile Herculane: un avocat a primit 10 ani și 4 luni de închisoare. Hoteluri renumite, confiscate și întoarse în patrimoniul statului român
Recomandări
Condamnări grele în dosarul devalizării stațiunii Băile Herculane: un avocat a primit 10 ani și 4 luni de închisoare. Hoteluri renumite, confiscate și întoarse în patrimoniul statului român

Elementul de noutate este că nerespectarea acestor obligații a fost dezincriminată vreme de 7 ani, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale pronunțată pe data de 7 mai 2015 (Decizia nr. 363/2015).

Judecătorii de la CCR au admis atunci o excepție de neconstituționalitate care viza articolul 6 din legea evaziunii fiscale, pe care îl găsiseră lipsit de previzibilitate.

Pe 17 decembrie 2021 a fost adoptată OUG nr. 130/2021 care prevede, printre altele, că neplata obligațiilor fiscale în termenul prevăzut de lege se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 5 ani.

Noua reglementare se aplică de la 1 martie 2022 și a fost introdusă ca „Art. 6 indice 1”, cu scopul de a înlocui prevederea declarată neconstituțională în 2015.

În 2014, Remus Zamfirescu a avut probleme similare, în sensul că a fost arestat și ulterior a fost trimis în judecată pentru neplata sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, cu un prejudiciu de 12.723.586 de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro).

Pe data de 4 septembrie 2015, urmare a deciziei CCR nr. 363/2015, Remus Zamfirescu a fost achitat la Curtea de Apel București.

Cum se apără Remus Zamfirescu: Încălcarea dreptului la viață privată

Pe data de 27 iunie 2025, Curtea de Apel București a dispus începerea judecății împotriva notarului Remus Zamfirescu pentru neplata obligațiilor fiscale (31 de acte materiale).

Libertatea a consultat încheierea finală de cameră preliminară pentru a vedea cum s-a apărat Remus Zamfirescu de noile acuzații.

Printre altele, notarul s-a plâns că procurorii i-au încălcat dreptul la viață privată, atunci când au „tras cu ochiul” în conturile lui:

  • „A solicitat să se observe că procurorul de caz a obținut datele privind existența și conținutul conturilor unor persoane fizice și/sau juridice fără respectarea dispozițiilor art. 153 C.pr.pen, omițând a motiva ordonanța prin care a dispus această ingerință în viața privată și solicitând aceste date unei instituții (în speță ANAF) nelegitimată să strângă și să dețină aceste informații spre a fi folosite ca probe în procesul penal.
  • A considerat că mijloacele de probă au fost obținute prin încălcarea art. 8 CEDO și art. 26 din Constituția României. Astfel, din cererea materialului de urmărire penală, a arătat că se identifică o serie de procedee probatorii prin care a fost realizată o ingerință în viața privată, care însă nu au respectat normativul incident (art. 153 C.p.p.), fiind astfel contrare exigențelor legale și convenționale legate de restrângerea exercițiului dreptului prevăzut de art. 8 CEDO.
  • Căutând în expunerea Ordonanței motivele care, în opinia procurorului, ar fi justificat imixtiunea în dreptul la viață privată prin procedeul probatoriu prevăzut de art. 153 C.pr.pen., a solicitat să se constate că, în cuprinsul actului procesual, expunând aparent, potrivit art. 286 alin. 2 lit. d), motivele de fapt și de drept ale acestei măsuri speciale de cercetare, procurorul a susținut că: «Pentru desfășurarea în continuare a urmăririi penale și administrarea probelor, având în vedere natura infracțiunilor ce constituie obiectul prezentei cauze (evaziunea fiscală), este necesară obținerea tuturor datelor privind conturile persoanelor fizice și juridice implicate în activitatea infracțională și care fac obiectul prezentului dosar penal, inclusiv a datelor privind conturile bancare».
  • A subliniat că procurorul nu doar că nu a enunțat, dar nici măcar nu a demonstrat rațiunile pentru care ingerința în acest segment al vieții private este necesară pentru instrucția cauzei și proporțională cu scopul urmărit.
  • Or, în condițiile în care, prin Ordonanța referită, procurorul doar a constatat sec că ar fi necesară pentru «administrarea probelor» obținerea datelor, fără a arăta temeiurile pentru care datele solicitate ar constitui probe și cu privire la care infracțiuni, fără a demonstra rațiunile extraordinare care justifică ingerința în viața privată a persoanei, a apreciat că este vădită nelegalitatea acestui act procesual”, se arată în documentul citat.

Notarul: „Viramentele merg la o datorie istorică greșit consemnată”

Totodată, Remus Zamfirescu a mai criticat greșita estimare a prejudiciului, fapt care a condus în mod eronat la stabilirea existenței infracțiunii prevăzute de articolul 6 ind.1 din Legea nr. 241/2005:

  • „Cu referire directă la problematica care a cauzat atribuirea calității de inculpat, a arătat că nu este o persoană de rea-credință, dovadă fiind zecile de demersuri inițiate pentru punctare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, notificările de lămurire a provenienței sumelor la care nu s-au răspuns, notificările de punere în aplicare a hotărârilor judecătorești care anulează debite și care nu au fost puse în practică niciodată.
  • A apreciat că nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea cu intenție a vreunei infracțiuni și nici măcar că ar fi dat dovadă de vreo rea-credință.
  • A arătat că nimeni nu poate invoca în apărare propria culpă, așa cum este situația de față, Agenția Națională de Administrare Fiscală neputând susține că inculpatul, cu rea-credință, a depășit termenul de 60 de zile pentru achitarea unor debite cu reținere curente și nici nu poate susține dacă acestea sunt sau nu acoperite de sumele virate de către acesta, câtă vreme viramentele merg la o datorie istorică greșit consemnată, datorită refuzului de a pune în aplicare hotărâri judecătorești definitive.
  • A mai criticat nelegalitatea întocmirii rechizitoriului doar în baza convingerii proprii a procurorului de caz. A arătat că modalitatea în care, în mod superficial, s-a încercat acuzarea și trimiterea acestuia în judecată cu orice preț este și rămâne fără temei real și legal, câtă vreme faptele pentru care este acuzat – respectiv faptul că are unele datorii către bugetul de stat, dar care au fost recunoscute de la bun început – nu pot fi calificate ca infracțiuni.
  • A considerat că acestea sunt datorate modului defectuos în care Agenția Națională de Administrare Fiscală înțelege să facă distribuirea plăților, precum și numeroaselor litigii civile și în contencios administrativ menite să aducă la un punct clarificarea impunerii inculpatului, aspect neelucidat nici până în prezent, deși a demarat această chestiune”, se mai arată în Încheierea de ședință din data de 27 iunie 2025.

Curtea: „Obținerea datelor din conturi nu este doar utilă, ci esențială”

În încheierea finală de cameră preliminară, instanța a calificat ca apărări de fond susținerile lui Remus Zamfirescu legate de buna lui credință sau greșita estimare a prejudiciului, însă i-a răspuns la critica privind modalitatea în care procurorul a strâns probele.

  • „Se reţine că, pe baza dispoziţiilor art. 153 Cod procedură penală, conform unei practici constante, se pot obţine în procesul penal: date privind existența, tipul și soldul unui cont, extrase de cont, dar și anumite situații financiare privind activitatea unei persoane juridice, cum ar fi bilanțul, contul de profit și de pierdere. (…)
  • Se observă că procurorul a folosit procedeul probatoriu intitulat «obținerea de date privind situația financiară a unei persoane» constând în faptul că procurorul poate solicita, fără încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, unei instituţii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor şi a altor situaţii financiare (…), procedeul probator folosit fiind mai puţin intruziv decât cel prevăzut de art. 146 ind. 1 Cod procedură penală.
  • Așadar, spre deosebire de procedeul probatoriu reglementat de art. 146 ind. 1 Cod procedură penală, cel prevăzut de art. 153 Cod procedură penală relevă doar existența și conținutul conturilor persoanei vizate. (…)
  • În plus, judecătorul de cameră preliminară constată că susținerea inculpatului referitoare la pretinsa lipsă de motivare a Ordonanței procurorului prin care au fost solicitate date privind conturile bancare ale unor persoane fizice și juridice este, de asemenea, neîntemeiată.
  • În cauză, analiza conținutului Ordonanței emise de procuror relevă că aceasta respectă cerințele prevăzute de lege, cuprinzând infracțiunea cercetată, persoana vizată, scopul măsurii – continuarea urmăririi penale și administrarea probelor, (…) motiv pentru care nu se poate reține vreo nelegalitate ori insuficiență de motivare care să atragă excluderea mijloacelor de probă astfel obținute.
  • Judecătorul de cameră preliminară reține că, în contextul urmăririi penale a unor infracțiuni de natură economică – în speță evaziune fiscală -, obținerea de informații despre conturi bancare este nu doar utilă, ci esențială, întrucât mijloacele de probă relevante se regăsesc adesea în tranzacțiile financiare ale persoanelor implicate.
  • Contrar celor susținute de inculpat, motivarea ordonanței nu poate fi analizată prin prisma exigențelor aplicabile altor măsuri, precum cele de supraveghere tehnică prevăzute de art. 139 și urm. C.pr.pen., care necesită autorizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi.
  • Referitor la cerințele art. 286 alin. (2) lit. d) C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară reține că procurorul a indicat în mod clar rațiunile de fapt și de drept care justifică obținerea datelor, într-o formulare care reflectă caracterul necesar al măsurii raportat la infracțiunea cercetată”, se arată în motivare.

Acuzațiile procurorilor pentru notarul Remus Zamfirescu

Notarul Remus Zamfirescu-Ion a fost trimis în judecată pe data de 14 martie 2025 prin Rechizitoriul nr. 1672/160/P/2024 întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Actul de sesizare se referă la săvârșirea infracțiunii în formă continuată prevăzută de art. 6 ind. 1 din Legea nr. 241/2005:

„Inculpatul (Ion Zamfirescu Remus – n.r.) în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat în calitate de notar public și reprezentant legal al Biroului Notarial «Notarem», în perioada 25 iunie 2022 – 25 aprilie 2024 (31 de acte materiale) a reținut:

  • impozitul pe veniturile din salarii (92.113 lei),
  • contribuția de asigurări sociale datorate de angajat (CAS – 374.674 lei),
  • contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de angajat (CASS)”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii îl acuză pe notar că a încasat impozitul datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (1.945.219 lei), pe care nu le-a plătit către bugetul de stat în termen de 60 de zile de la data scadenței aferente fiecărei contribuții/impozit cauzând un prejudiciu bugetului de stat consolidat în cuantum de 2.561.617 lei.

Foto: Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (3)
Avatar comentarii

Moravurinoi 16.10.2025, 12:24

Trebuie sa angajam pe cineva care sa urmareasca evazionistii si sa recupereze prejudiciul. Si sa angajam pe cineva sa dea si hotarari rapide pentru cazurile astea ca altfel banii se papa in restaurantele din Paris si in cumparaturi la Viena

Avatar comentarii

florin44 16.10.2025, 16:19

Mai fratilor, exista legi in Romania??? Daca da, de ce atatea discutii, de ce se cerceteaza un dosar zeci de ani??? Cum de exista posibilitatea de a contesta, de a contrazice o lege, de a clasifica o cercetare a unui organ competent drept \"ilegala\", \"nedreapta\" etc!?! De fapt ce trebuie sa intelegem din actuala stire? Ca daca in urma cu ani a fost iertat intr-o cauza cu peste doua milioane, inseamna ca acum cei 500.000 sunt un mizilic, ba chiar ar trebui felicitat ca s-a multumit doar cu atat!!!

Avatar comentarii

beldeanioan 05.11.2025, 21:28

ANAF nu trebuie considerata aprioric, imaculata. Vedeti cazul omului caruia i-a fost luata firma de catre excroci: a facut adrese la ANAF, la politie, la Registrul Comertului si unde l-a mai dus capul. Degeaba. Firma lui, de la butic de cartier, ajusese mare constructor de drumuri si cai ferate, a intrat in Top 100 firme din Romania. Nimeni n-a miscat un deget. Vad ca, in una din aparari, notarul afirma ca ANAF nu a pus in aplicare HJD si a continuat sa vireze sumele platite spre alte creante care trebuiau stinse prin Deciziile instantei. Asa este stipulat in Codul fiscal \" creantele se sting in ordinea cronologica\" deci ai o amenda din2022 si una din 2025 ; mergi sa o platesti pe cea din 2025 dar banii merg sa o stinga pe cea din 2022. Posibil ca notarul sa fie in acesta situatie si, in realitate sa nu fie vinovat.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.