O femeie s-a mutat în cea mai „sigură” țară, dar a fugit după 7 luni dintr-un motiv surprinzător

Deși Islanda domină detașat Indicele Global al Păcii (Global Peace Index) din 2008 încoace, realitatea de zi cu zi a unui expat poate fi departe de idila statisticilor.

Un nou început, bazat pe legături de familie

Decizia de a renunța la locul de muncă și la viața din Australia a fost impulsionată de dorința de a cunoaște țara natală a mamei sale.

Cum Islanda are o populație de doar aproximativ 300.000 de locuitori, rețeaua de cunoștințe a familiei a ajutat-o pe Hannah să își securizeze un loc de muncă încă dinainte de a ateriza.

Ea face parte dintr-un val tot mai mare de străini care aleg această destinație: conform datelor Statistics Iceland pentru 2025, în țară locuiesc aproape 74.000 de imigranți, reprezentând 18,9% din populație.

Deși a avut experiențe memorabile, precum drumețiile pe vulcani activi, factorii de stres au ajuns rapid să cântărească mai greu.

Principalul motiv al plecării

Iernile islandeze, renumite pentru lipsa acută a luminii naturale, au avut un impact devastator asupra sănătății ei mintale și fizice.

Dereglarea ritmului circadian a fost factorul decisiv care a determinat-o să cumpere biletul de întoarcere.

Fără o rețea solidă de prieteni sau familia aproape, gestionarea oboselii cronice și găsirea optimismului în plin întuneric au devenit o povară psihologică mult prea mare.

„Nu dormeam, mă chinuiam să ajung la serviciu. Cred că am început să-mi pierd puțin stăpânirea de sine”, a mărturisit tânăra pe canalul ei de YouTube.

Vremea extremă și „răceala” localnicilor

Dincolo de lipsa soarelui, Hannah s-a lovit de alte trei mari șocuri culturale și de mediu. Siguranța socială a Islandei contrastează puternic cu pericolele naturii.

Tânăra a povestit cum a trebuit să navigheze prin multiple alerte meteorologice de cod portocaliu și roșu, amintindu-și un zbor intern pe timp de furtună drept „cea mai terifiantă experiență” din viața ei.

Comparativ cu atitudinea deschisă a australienilor, islandezii i s-au părut mult mai greu de abordat.

Deși îi consideră oameni extraordinari odată ce le câștigi încrederea („oameni de bază”), Hannah a resimțit bariera lingvistică și lipsa interacțiunilor spontane pe stradă ca pe un șoc cultural puternic.

Prețuri exorbitante și o cultură atipică a întâlnirilor

Viața de zi cu zi i-a adus și provocări financiare și relaționale. Costul alimentelor a obligat-o să renunțe la fructe și legume proaspete, prețurile fiind uneori și de trei ori mai mari decât în Australia.

Pentru a se încadra în buget, a fost nevoită să supraviețuiască cu alimente procesate și carne ieftină. Ieșitul la restaurant era practic imposibil fără un buget considerabil.

În plus, lumea întâlnirilor romantice s-a dovedit a fi complet pe dos față de așteptările ei.

În Islanda, tânăra a descoperit că norma este adesea o aventură de o noapte („hookup culture”), urmată abia ulterior de întâlniri formale, dacă există compatibilitate – o abordare contrastantă cu pașii tradiționali de cunoaștere din Australia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE