O introspecție în societatea americană. Temele care contează pentru cetățenii SUA: locurile de muncă, costul traiului, violența poliției, imigrația. Interviu cu Aurelian Mohan, politolog

Se pune astfel întrebarea cât de puternică mai este facțiunea iliberală MAGA din interiorul Partidului Republican și ce șanse sunt ca democrații să își crească puterea de reprezentare în Congres după alegerile parțiale din luna noiembrie 2026? 

Va supraviețui oare democrația americană în urma acestui al doilea mandat al lui Donald Trump?

Pentru a înțelege în detaliu dinamica politicii interne din SUA, Libertatea a realizat un interviu cu Aurelian D. Mohan, politolog specializat în politici internaționale. 

Aurelian D. Mohan este manager al proiectului Research Ethics in the Middle East and North Africa (REMENA) din cadrul School of International and Public Affairs al Columbia University (SUA). Pe parcursul ultimilor trei ani, el a absolvit un masterat în relații internaționale la Columbia University și a analizat, inter alia, modul în care gândirea politică a unor lideri politici influențează deciziile lor de politică externă.

Cum funcționează MAGA și ce impact are în rândul americanilor

– Libertatea: Cum percepi dinamica de politică internă din Statele Unite? Cât de mult mai domină MAGA Partidul Republican și Congresul?
– Aurelian Mohan: Bazându-mă atât pe propria percepție, cât și pe o serie de sondaje realizate de Pew Research Center, Politico, și Carnegie Corporation of New York, opinez că nivelul polarizării din SUA a crescut, cetățenii sunt puternic divizați de-a lungul unor „linii” ideologice bine delimitate, antipatia partizană s-a amplificat (i.e., sentimentul de aversiune față de reprezentanții sau simpatizanții partidului opozant), iar, în general, încrederea americanilor în abilitatea sistemului politic de a soluționa problemele țării a scăzut vertiginos. 

Un sondaj recent, de data aceasta efectuat de The New York Times și Siena University, ne arată că 64% (cu 13 puncte procentuale mai mult decât în 2020) dintre respondenți consideră liderii politici a fi prea divizați pentru a remedia variatele dileme de politică publică care apar la nivel național. Totodată, analiza în cauză indică faptul că percepția referitoare la polarizarea societală s-a schimbat: în septembrie 2025, aceasta era văzută drept a doua cea mai stringentă problemă după starea economiei, în ciuda faptului că, la finalul anului 2023, ea figura ca o temă lipsită de prea mare importanță.

Referitor la a doua întrebare, intuiesc că faceți aluzie la perioada de dinainte de alegerile legislative parţiale (3 noiembrie 2026), când, în mod tradițional, un președinte aflat la ultimul mandat își pierde din putere, întrucât reprezentanții din Congres ai propriului partid nu mai depun eforturi substanțiale pentru a implementa agenda Casei Albe.

Aș vrea să menționez că trebuie să evaluăm MAGA pe baza faptului că aceasta este o grupare neomogenă de actori politici, cu o dinamică internă unică și un număr semnificativ de facțiuni sau subdiviziuni, ce își schimbă abordarea în funcție de o întreagă constelație de variabile, precum tipul de legislație avut în vedere, presiunea electoratului din fiecare circumscripție electorală, sau obiectivele politice specifice fiecărui operator. 

Am observat adesea că lipsa de omogenitate menționată anterior nu afectează, în mod radical, agenda de politici publice a Administrației Trump (de exemplu, când a fost nevoie de extinderea bugetului acordat Pentagonului, de alocarea a 170 de miliarde de dolari pentru Agenția pentru Imigrație și Vamă, sau de abrogarea unor reglementări impuse pe timpul Administrației Biden în domeniul securității cibernetice, educației, și energiei).

Alți indicatori tind să ne trimită către o concluzie similară: MAGA încă controlează electoratul republican și sistemul politic american, chiar și atunci când popularitatea președintelui este în scădere, cetățenii sunt nemulțumiți și mandatul prezidențial se apropie de sfârșit. 

De exemplu, în decembrie 2025, 53% dintre republicani se autodefineau drept republicani MAGA (conform YouGov și Vanderbuilt University), dar procentul respectiv era semnificativ mai mic la finalul anului 2022 (de doar 38%), fapt ce simbolizează nu numai impactul ideologic major pe care Donald Trump îl are în prezent asupra partidului, ci și influența sa ridicată în rândul republicanilor încă din acele momente dificile care nu prevesteau un al doilea mandat la Casa Albă. 

Tocmai adeziunea puternică a electoratului tradițional republican la ideile MAGA (și implicit la ideile lui Donald Trump) pare să explice, inter alia, reajustarea de ordin ideologic a numeroși politicieni americani – inclusiv a lui James D. Vance și Marco Rubio – care inițial nu erau adepți ai politicilor publice propuse de Donald Trump.

Influența președintelui asupra electoratului republican, în conjuncție cu ceea ce pare a fi o escaladare a angajamentului (proces psihologic care determină o persoană să continue să investească multiple resurse în demersuri pernicioase în raport cu obiectivele sale de pe termen lung) din partea unor membri ai Congresului (precum senatorul Lindsey Graham), justifică ampla autoritate a lui Donald Trump în cadrul partidului cu toate că, din punct de vedere istoric, ne aflăm într-o perioadă care ar trebui să se caracterizeze prin reducerea drastică a puterii prezidențiale, implicit, a puterii grupării MAGA.

Firave răbufniri critice în rândul republicanilor

– Totuși, în momente critice, se întrevăd și voci critice în rândul Partidului Republican. 
– Sunt de acord că, de-a lungul timpului și, cu precădere recent, a existat o oarecare rezistență din partea unor republicani care s-au opus votării unor proiecte de lege. Senatorii Thom Tillis (Carolina de Nord), Rand Paul (Kentucky), Susan Collins (Maine) și Lisa Murkowski (Alaska) au generat îngrijorări când s-au alăturat democraților și au îngreunat adoptarea „big, beautiful bill”, legislația republicană ce prevede, printre altele, tăieri masive de taxe pentru companii. 

Similar, în proiecte precum reinstaurarea unor subvenții din Obamacare, limitarea abilității președintelui de a ordona intervenții militare în Venezuela, și eliminarea unor tăieri bugetare care ar fi afectat activitatea NASA și a Departamentului pentru Energie, anumiți republicani, atât din Senat, cât și din Camera Reprezentanților, au votat în conformitate cu colegii lor democrați. 

În pofida unei aparente sfidări, respectivii republicani – precum senatorul Josh Hawley (Missouri) – au reiterat public ajutorul oferit lui Donald Trump.

Consider că toate episoadele de disidență republicană sunt ineficiente, simbolice și extrem de limitate din punctul de vedere al magnitudinii. Să ne amintim că unii experți discutau despre diminuarea puterii președintelui Trump încă de la jumătatea anului 2025, dar acest lucru nu pare să se fi materializat până în prezent.

– De ce nu sunt deloc vocali democrații ca reacție la deciziile controversate ale lui Donald Trump de politică externă?
– Democrații se confruntă cu o criză identitară, lipsă de viziune și abilități de negociere transpartinică, diviziuni ideologice de mari proporții, și incapacitatea de a gândi strategic pe termen lung. Întrucât sunt o minoritate în Senat și în Camera Reprezentanților, democrații nu au foarte multe pârghii constituționale pentru a se opune politicilor externe dictate de Casa Albă.

Recent, aceștia au încercat să îl forțeze pe Donald Trump, prin intermediul unei rezoluții, să ceară autorizație specială din partea Congresului înainte de orice nouă intervenție militară în Venezuela. Pentru a dezbate rezoluția, cinci republicani au fost de acord cu demersul democraților. Ulterior, când documentul a fost supus votului în Senat, doi republicani s-au răzgândit, iar egalitatea a fost rezolvată, conform normelor constituționale, prin votul decisiv al vicepreședintelui J.D. Vance.

Cu alte cuvinte, înainte de alegerile legislative parţiale (în engleză, midterms), orice fel de opoziție serioasă față de politicile republicane se poate contura doar cu ajutorul unor membri republicani ai Congresului. Până acum democrații au obținut „victorii de etapă”, întrucât nu au reușit să asigure un număr suficient de mare de voturi republicane care să le ofere un avantaj legislativ solid. Vreau să evidențiez faptul că disidența senatorilor Lisa Murkowski și Rand Paul nu reprezintă un element de noutate, ei opunându-se destul de des proiectelor de lege demarate de Partidul Republican.

Democrații s-au zbătut destul de mult să fie vocali, dar lipsa de coerență ideologică și variate decizii strategice (precum dorința lor constantă de a nu antagoniza și alunga votanții indeciși) nu le-au permis să apeleze la procese formale inerent belicoase – cum ar fi procedura de punere sub acuzare (în engleză, impeachment) împotriva unuia dintre membrii Cabinetului – chiar dacă acestea ar fi avut doar valoare simbolică în contextul actualului raport de forțe din Congres.

„Predicția conform căreia SUA ar deveni un regim fascist în viitorul apropiat este nefundamentată”

– Există mulți politologi care prevăd un viitor fascist pentru SUA. Ești de acord cu acest diagnostic? Va supraviețui democrația americană în urma acestui al doilea mandat al lui Donald Trump?
– Nu sunt de acord cu anamneza promovată de unii dintre colegii mei. Consider că atunci când discutăm despre de-democratizare (democratic backsliding) trebuie să luăm în considerare evoluția graduală a unui regim politic pe baza unui continuum care amplasează democrația liberală la un capăt și regimurile autoritare/totalitare la celălalt capăt. Totodată, un diagnostic referitor la metamorfoza unui regim democratic într-un sistem autoritar de tip fascist necesită o analiză exhaustivă și justificări pe măsură, altfel riscăm să golim respectivul concept de conținut și precizie analitică prin ceea ce Giovanni Sartori denumea conceptual stretching.

Cu alte cuvinte, recomand ca în astfel de cazuri să amplasăm anumite „borne” (de exemplu, cenzura opoziției politice, limitarea dreptului la liberă exprimare) în spectrul menționat anterior și să testăm dacă regimul politic trece cu adevărat printr-un episod de declin democratic sau colaps democratic în momentul când acei indicatori sunt atinși. 

Este ceea ce cuantifică experții Varieties of Democracy (V-Dem) în rapoartele publicate anual. Utilizând modelul metodologic propus de V-Dem – în care categoriile principale de regimuri politice din continuum pornesc de la democrația liberală și trec gradual prin democrație electorală, autocrație electorală, și autocrație opacă – argumentez că predicția conform căreia SUA ar deveni un regim fascist în viitorul apropiat este, în acest moment, nefundamentată.

Consider că democrația americană este rezilientă și multiple procese constrâng impulsurile antidemocratice: mecanismele de checks and balances limitează concentrarea totală a puterii, opoziția politică încă are capacitatea de a influența în mod semnificativ agenda de politici publice, sistemul judiciar împiedică variate demersuri ale puterii, iar presa independentă aduce în prim-plan critici la adresa politicienilor de la guvernare. 

– Totuși, SUA sunt o republicană prezidențială, iar în acest tip de regim sistemul de checks and balances are efecte limitate. Putem observa câtă putere există în mâna președintelui. Alegerile libere rămân însă un prag foarte important. 
– Sunt sigur că alegerile din noiembrie vor respecta standardele internaționale în domeniu (alegeri libere, corecte, pe parcursul cărora cetățenii au acces la informații alternative, numărarea voturilor fiind realizată transparent etc.) și vor corecta derapajele identificate de cetățeni în raport cu normele democratice cu care ei erau obișnuiți. Când evaluăm sistemul politic american în întregimea sa, observăm că acesta nu seamănă cu un regim autocratic per se.

Desigur, abordarea noii administrații prezidențiale este diametral opusă viziunii promovate de Administrația Biden, fapt ce a condus și la reconfigurarea priorităților guvernamentale. În multe situații, noile priorități de politică publică au determinat apariția unor practici iliberale care – în conformitate cu criteriile V-Dem – au potențialul de a diminua clasificarea SUA din categoria democrațiilor liberale în cea a democrațiilor electorale.

Nu cred că este cazul – în prezent – să discutăm despre colapsul practicilor și mecanismelor democratice din SUA prin prisma simplului fapt că au existat și alte state (unele chiar cu culturi politice mai puțin dezvoltate) care au trecut prin etape similare (mă gândesc în special la Polonia perioadei guvernării PiS) și au reușit să inverseze procesul de democratic backsliding.

Cât de importante sunt alegerile din noiembrie 2026 din SUA

– Acest an este considerat an electoral în SUA, pentru că în luna noiembrie vor fi midterms. Poți explica pentru publicul român ce înseamnă aceste alegeri și cum vor schimba ele scena politică americană?
– Corect, 2026 este extrem de important pentru sistemul politic din SUA deoarece la final de an, pe 3 noiembrie, americanii vor alege mii de noi lideri politici la toate nivelurile de reprezentare (local, statal, federal/național). Între timp, din martie până în septembrie, vor avea loc alegeri primare (i.e., scrutinuri electorale intrapartinice) menite a selecta politicienii care vor candida, în cele din urmă, pe listele electorale finale din partea fiecărui partid.

Cele mai importante scrutinuri vor selecta 35 de senatori din totalul de 100 al Senatului SUA și 435 de noi membri în Camera Reprezentanților; 39 de guvernatori pentru 36 de state și teritorii (Guam, Comunitatea Insulelor Mariane de Nord, și Insulele Virgine Americane); primari pentru unele dintre cele mai mari orașe din SUA, inclusiv Los Angeles și Washington, D.C.

Indiferent de rezultat, Congresul va fi reconfigurat în 2027 fiindcă 10% dintre actualii membri ai Camerei Reprezentanților (din cel puțin 49 de districte) au anunțat că nu vor candida pentru un nou mandat, acești parlamentari retrăgându-se de pe scena politică.

Totodată, redesenarea hărților electorale cu mult înainte de termenul prevăzut de lege (o dată la fiecare 10 ani după finalizarea unui recensământ federal) va juca un rol decisiv în determinarea partidului care va controla Camera Reprezentanților în următorii ani. 

Conform estimărilor realizate de New York Times, modificarea districtelor electorale favorizează, până în acest moment, Partidul Republican ca rezultat al noilor hărți introduse deja în Texas, Carolina de Nord, Ohio, și Missouri. Democrații au reușit să modifice districtele doar în Utah și California, urmând a încerca să finalizeze proiecte similare în Virginia și New York.

Alegerile din 2026 sunt importante având în vedere puterea pe care partidul majoritar din Camera Reprezentanților o are în raport cu președintele. Democrații speră să răstoarne raportul de forțe și să utilizeze mecanismele legale ca să limiteze activitatea președintelui Trump și să împiedice proiectele de lege propuse de republicani.

Chiar președintele SUA a indicat că un eventual eșec în midterms va conduce la punerea sa sub acuzare de către democrați. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un alt gest cu puternic caracter simbolic, luând în considerare probabilitatea extrem de redusă a finalizării procedurii de punere sub acuzare în Senat și, implicit, destituirea din funcție a președintelui, unde este nevoie de două treimi din totalul senatorilor prezenți (67 de voturi cu prezență completă).

Cele mai recente sondaje indică faptul că republicanii vor obține majoritatea în Senat, cu un total de cel puțin 51 de mandate, dar democrații ar urma să dețină controlul Camerei Reprezentanților (sunt necesare 218 mandate) cu o marjă modestă, între 2 și 4 mandate.

Teoria sistemelor de vot demonstrează că partidul de opoziție are șanse mari să înregistreze un succes electoral relevant în alegerile legislative parţiale ca rezultat al erodării încrederii politicienilor aflați la guvernare, dar încă nu știm care va fi impactul final al noilor hărți electorale și ce alte schimbări vor mai apărea până în luna noiembrie.

Temele electorale care contează pentru alegătorul american

– Care sunt temele electorale care contează pentru americanii de rând?
– Temele de mare interes pentru americanii de rând variază de la un ciclu economic la altul și sunt puternic influențate de numeroși factori interni (scandaluri naționale) și externi (evenimente geopolitice importante). Unele dintre acestea sunt constant în atenția electoratului, cum ar fi starea generală a economiei, nivelul șomajului și accesul la servicii medicale de calitate, iar altele capătă o semnificație sporită în ochii opiniei publice în urma unor cazuri specifice. 

De exemplu, decesul lui Renee Good (7 ianuarie 2026) generează din nou dezbateri aprinse despre violența forțelor de ordine, iar următoarele sondaje vor indica un interes sporit din partea americanilor în legătură cu această temă, la fel cum s-a întâmplat pe tot parcursul anului 2020. Încă de la finalul anului 2025, 3% dintre americani considerau deja problema anterior menționată demnă de luat în serios, o creștere de două puncte procentuale din iulie 2025.

Observăm că recent anumite elemente au devenit din ce în ce mai relevante pentru americani: costul ridicat al unui trai decent și nivelul inflației, coroborate cu nivelul șomajului și numărul locurilor de muncă disponibile, au captat atenția unei părți semnificative a populației. Conform Gallup, interesul față de costul traiului a crescut cu 3% între iulie și decembrie 2025, iar The Economist indică o amplificare de 5% în ultimii trei ani (perioada 2023-2025) a importanței acordate economiei și capacității acesteia de a produce noi locuri de muncă.

Alte teme care îi animă pe americani ar fi calitatea leadershipului, imigrația, și drepturile și libertățile cetățenești. Dintre cele amintite, problemele de leadership se clasează pe primul loc, 26% din totalul populației exprimându-și această preocupare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.