MENIU CAUTĂ
31 Dec. 2017 10:00 , de Anca Vințeanu

Obiceiuri de pe vremea dacilor păstrate în Oltenia. În prima zi a noului an, copiii sunt ”dați la grindă”

Distribuie

Oltenii se pregătesc de Anul Nou, dar și de "datul la grindă", obicei de pe vremea geto-dacilor păstrat încă în sudul și sud-estul țării. Așa cum e tradiția, fiecare copil până în vârsta de trei ani va merge în prima zi a anului, la primele ore ale dimineții, pentru a fi binecuvântat de moașă, cea care l-a ținut în brațe și l-a îmbrăcat în momentul în care a părăsit maternitatea.

Datul la grindă' este un obicei din vremea geto-dacilor, pe când liderul militar al acestora l-ar fi întrebat pe Zamolxe: Sunt vremuri grele pentru popor şi ne aşteaptă perioade şi mai vitrege, războaie şi alte nevoi. Mă gândesc cu amărăciune la faptul că se nasc din ce în ce mai puţini băieţi şi aceştia sunt cam piperniciţi. Or, pentru a face faţă năvălirilor barbare, avem nevoie de bărbaţi înalţi şi puternici. Ce să facem?'.

În urma rugăciunilor ridicate spre cer, Dumnezeu l-ar fi sfătuit să facă un ritual pentru sănătatea băieților.

Este nevoie de o masă, un fier, o pâine împletită, trei bănuţi. Cel care oficiază slujba se spală pe mâini, ia copilul de subţiori şi îl aşază cu picioruşele pe bucata de fier, după care îl ridică până sus, la grindă, apropiindu-l cu creştetul capului, spunând: fie ca acest prunc să fie sănătos şi să crească mare şi puternic ca fierul. Aceasta se face de trei ori, după care îl dă pe copil părinţilor. Acest ritual să se facă în prima zi din an, la orele dimineţii şi să se repete în primii trei ani de viaţa ai copilului', povestește Amelia Etegan, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.

Inițial, numai băieții erau dați la grindă, însă obiceiul a fost extins și la fete.

Plocon pentru moși

Părinții copilului ce urmează a fi dat la grindă se pregătesc de petrecere în casa moșilor. Însă, ei nu merg cu mâna goală. Așa cum în ziua de Crăciun merg la nași cu plocon, în Oltenia, moșii primesc și ei daruri de la nepoți: vin, miere, prăjituri, sarmale, un curcan sau chiar și obiecte de cult.

După ce copilul este dat la grindă, moșii întind masă de sărbătoare în cinstea nepotului sau nepoatei lor. Astfel, se continuă petrecere de An Nou, cu un copil binecuvântat de moși', mai povestește Amelia Etegan.

Și pe lângă darurile primite, copiii care au deprins vorbitul sunt îmbiați de moși să îi sorcovească, iar în schimbul urărilor, mai nou, nepoții primesc bani, nu nuci și mere așa cum era obiceiul din străbuni.

Alte obiceiuri de An Nou

Oltenia este cunoscută pentru tradițiile sale de An Nou, când colindătorii își duc Plugul cel Mare spre casele celor mai înstăriți localnici. Obiceiul Plugului cel Mare se practică în noaptea de Anul Nou, la el luând parte flăcăii din satele Olteniei, ei fiind conduși de staroste. Cu cel mai viteaz băiat în fruntea alaiului, tinerii merg în gospodăriile înstărite și trag câte o brazdă de plug pentru ca anul ce tocmai a venit să fie și mai îmbelșugat de cel care a trecut.

În timp ce flăcăii sunt la colindat, fetele nemăritate rămân acasă pentru a-și afla ursitul. Se leagă la ochi cu un batic, se apropie de un gard și numără până la al zecelea par din el. Dacă în prima zi din noul an parul era drept, viitorul soț va fi un bărbat frumos, dacă lemnul este scorojit, sortitul va fi urât. Numai lemnul noduros îi poate vesti unei domnișoare că va lua în căsătorie un bărbat avut.

Citește și: Povestea vraciului din Țara Moților care știe secretele plantelor medicinale de pe vremea dacilor

Loading...
Comentarii