Avertisment al OMS: Pandemia a lăsat un "munte" de deşeuri medicale care pot fi periculoase
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zeci de mii de tone de deșeuri medicale generate de răspunsul la pandemia de COVID-19 au pus o presiune enormă asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor din întreaga lume, amenințând atât sănătatea umană, cât și mediul înconjurător, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), într-un raport publicat marți și citat de Agerpres.
Analiza OMS, care vorbește despre un „munte” de deșeuri medicale, își bazează estimările pe cele aproximativ 87.000 de tone de echipamente de protecţie individuală care au fost expediate între martie 2020 şi noiembrie 2021 în întreaga lume, în cadrul unei inițiative comune cu Organizația Naţiunilor Unite (ONU), pentru a ajuta ţările, în special pe cele mai defavorizate, să facă faţă pandemiei.
Autorii analizei notează că aceste zeci de mii de tone de deșeuri medicale reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deşeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul inițiativei comune OMS-ONU și nici deșeurile generate în mod curent de oameni, cum ar fi măștile medicale de unică folosință.
Raportul OMS arată că au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri neinfecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă.
Aproximativ 97% din deşeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.
Raportul OMS atrage atenția asupra „nevoii urgente” de îmbunătățire a practicilor de gestionare a deșeurilor din întreaga lume.
„Este absolut vital să oferim lucrătorilor din domeniul sănătății echipamentul individual de protecție potrivit”, a arătat medicul Michael Ryan, coordonatorul pentru situaţii de urgenţă din cadrul OMS. „Dar este, de asemenea, vital să ne asigurăm că acest echipament poate fi utilizat în siguranță, fără a afecta mediul înconjurător”, a punctat Michael Ryan.
Aceasta înseamnă, potrivit analizei OMS, că trebuie existe sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor, inclusiv proceduri clare pentru lucrătorii din domeniul sănătății cu privire la ce să facă cu echipamentele de protecție și produsele medicale după ce acestea au fost utilizate.
În prezent, doar trei din zece unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale.
OMS propune mai multe soluţii pentru reducerea deşeurilor. Organizaţia sugerează crearea unor ambalaje mai mici şi mai durabile şi, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile. Trimiterea deşeurilor medicale la depozitele de deşeuri ar trebui să fie ultima soluţie, punctează raportul.
Studiul OMS propune, de asemenea, dezvoltarea de măşti reutilizabile și pune un accent deosebit pe mănuşi, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie, în termeni de volum, cea mai mare parte a deşeurilor provenite din echipamentele de protecţie individuală achiziţionate prin intermediul ONU.
OMS consideră că aceste mănuşi sunt folosite într-un număr mult prea mare: deşi agenţia ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, raportul notează că „se pare că este o practică obişnuită”.
Analiza OMS vine într-un moment în care sectorul sanitar este supus unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a-și reduce amprenta de carbon și pentru a micșora cantitatea de deșeuri pe care le trimite la groapa de gunoi, în parte din cauza îngrijorărilor serioase cu privire la înmulțirea deșeurilor de plastic și la impactul acestora asupra apei, alimentelor, ecosistemelor și sănătății oamenilor.
„Utilizarea sigură și rațională a echipamentelor medicale nu numai că va reduce daunele asupra mediului cauzate de deșeuri, ci va economisi bani, va reduce potențiala lipsă de aprovizionare și va sprijini în continuare prevenirea infectărilor prin schimbarea comportamentelor”, a arătat medicul Anne Woolridge, președinte al Grupului de lucru privind deșeurile din domeniul sănătății din cadrul Asociației Internaționale a Deșeurilor Solide (ISWA).
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
