OMS recomandă ca mamele cu COVID-19 să poată alăpta. Nu și în România

• Episodul e un test cinic prin care a trecut sistemul medical românesc care de ani de zile refuză să lase nou-născuții în salon cu mamele. 
• Și asta în ciuda recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a insistențelor organizațiilor de profil.

OMS recomandă și ca mamele cu COVID-19 să poată alăpta, fiindcă virusul nu se găsește în laptele matern. Din nou, România pică și la acest examen și adoptă decizia defensivă de a separa mama de nou-născut și acesta să fie hrănit cu formulă de lapte.

Ca să vină în ajutorul mamelor infectate, Asociația SAMAS le oferă consiliere psihologică prin telefon și le donează o pompă de sân pentru menținerea lactației în perioada carantinei.

Strigăt în deșert

„Urmează să nasc și consider că protocolul stabilit de Ministerul Sănătății este în defavoarea bebelușului și a mamei.” „Sunt medic rezident pediatru, mamă a doi copii și înțeleg importanța alăptării nou-născutului din primele zile de viață.” 

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Sunt doar câteva dintre mesajele celor peste 3.000 de mame care au semnat petiția „Și mamele cu COVID19 din România au dreptul să-și alăpteze bebelușii”.

Dar cererea lor e ca un strigăt în deșert. Nici când nu exista amenințarea coronavirusului, mamele nu stăteau în salon cu bebelușii și de multe ori erau sfătuite greșit să îi dea copilului formulă de lapte. Era mai comod pentru toată lumea. Alăptarea se făcea după program și mamele trebuiau să plece din salon către secția de Neonatologie unde sunt ținuți bebelușii. Nu conta că poate trecuseră prin operații de cezariană sau nașteri grele.

„În România, alăptarea a continuat să fie Cenușăreasa maternităților publice”

 „Având în vedere infrastructura secțiilor de obstetrică-ginecologie și neonatologie a maternităților din România precum și amploarea pandemiei COVID-19 în România se recomandă izolarea nou-născutului de mama infectată și hrănirea acestuia cu formulă de lapte”, arată metodologia Ministerului Sănătății. 

Și culmea, o măsură menită să protejeze bebelușul, îl expune la infectarea cu coronavirus, după cum am văzut la Timișoara. Cadrele medicale au devenit vectori ai infectării, fără voia lor.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Să nu credem vreo clipă că există vreo intenție sau vreo neglijență premeditată din partea lor. Și ei sunt foarte speriați, și ei sunt foarte confuzi, și ei doresc să se protejeze pe ei și prin ei, pacienții, familiile lor. Dar e imposibil în fața unui virus atât de contagios, fără materiale de protecție, fără circuite și organizare la sânge, cum am văzut că se poate în alte spitale”, spune Ana Măiță, consilier pentru drepturile mamelor ]n cadrul Asociației SAMAS.

„În România, alăptarea a continuat să fie Cenușăreasa maternităților publice, dar și private, pentru că aceste maternități nu au fost dispuse să implementeze niște măsuri extrem de simple și necostisitoare pentru a menține nou-născutul alături de mamă după naștere”, explică Ana Măiță care este realitatea din sistem.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

În ciuda proiectelor UNICEF cu acele spitale «prietene ale copilului», în care asta se făcea, se promova alăptarea prin sistemul de rooming-in, prin care mama nu este despărțită de nou-născut așa cum se întâmpla și se întâmplă în continuare. Mama rămâne pe secția de Ostetrică-ginecologie și nou-născutul merge la Neonatologie, câteodată și la etaje diferite.

Ana Măiță, SAMAS

Mamele cu COVID-19 primesc consiliere psihologică și o pompă de sân

În contextul pandemiei de coronavirus, SAMAS a decis să le ajute pe mamele cu COVID-19 să treacă mai ușor prin cele 14 zile de carantină, timp în care nu își pot strânge bebelușul în brațe. 

Ele pot beneficia de consiliere psihologică și primesc și o pompă de sân. Pot beneficia de aceste servicii mamele cu venituri mici, cele victime ale violenței domestice, mamele minore sau femeile din case de protecție sau centre de îngrijire a copilului, femeile care și-au pierdut locul de muncă. 

„Situația din maternitatea din Timișoara e tragică pentru că practic este o radiografie care se aplică mai tuturor spitalelor din România. 
Este șocant, pentru că într-adevăr când infectează pacienți adulți factorul de indignare e mai mic, dar când vezi că sunt infectați acești omuleți nou-nouți, veniți pe lume de o oră-două, o zi-două, imaginea publică e una absolut îngrozitoare”, spune Ana Măiță, mama a doi copii născuți acasă.

Nașterea acasă ar fi putut fi o soluție în plină criză de coronavirus

De altfel, nașterea acasă ar fi fost o opțiune pentru gravide în această perioadă. Asta doar dacă autoritățile ar fi fost mai flexibile cu acest lucru. „N-am avut înțelepciunea ca stat să le dăm proceduri și prerogative cadrelor medicale ca să asiste nașterea acasă. Acum este o situație în care nașterea la domiciliu ar fi fost o opțiune. Dar acum nu poți ca medic să trimiți mama să nască acasă pentru că nu ai medici care să o asiste acasă și să nască singură este foarte riscant”, explică Ana Măiță.

Situația de la Suceava, în care am auzit zvonuri că unul sau mai mulți medici au dat acest sfat gravidelor este noaptea minții. Dacă n-am avut înțelepciunea să facem aceste reglementări când eram sănătoși și relaxați, acuma e puțin cam târziu.

Ana Măiță

Atât OMS, cât și Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA recomandă clar ca mama cu COVID-19 să poată alăpta. 

Alăptarea s-ar fi putut face la sân, cu mama purtând echipament de protecție sau mama putea să se mulgă și laptele ar fi fost dat din biberon copilului de o persoană care nu are virusul. 

Mai multe state, printre care și România, au ignorat aceste recomandări. Copilul revine lângă mama sa abia după ce testul de coronavirus este negativ. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro