Paradoxul cafelei: de ce gustul nu se ridică la înălţimea aromei

Cum ne duce nasul… de nas

„Oamenii au, de fapt, două simţuri ale mirosului. Primul simţ al mirosului este acela pe care îl folosim când inhalăm lucruri din mediul ce ne înconjoară, iar pe celălalt îl folosim atunci când expirăm aer prin pasajul nazal şi îl eliminăm prin nas”, explică profesorul.
Specialistul afirmă că ceea ce noi percepem ca fiind „gustul” se datorează în proporţie de 80% receptorilor de miros aflaţi în nas. Aceşti receptori, ce transmit mesaje către creier, reacţionează diferit la miresme în funcţie de direcţia în care acestea se deplasează.

Saliva distruge 50% din savoare

”Mirosul cafelei proaspăt măcinate este unul minunat, dar atunci când o gustăm suntem aproape întotdeauna dezamăgiţi, pentru că cel de-al doilea simţ al mirosului o percepe într-un mod mai dezamăgitor”, spune Smith. „Gustul cafelei este afectat şi de faptul că 300 din cele 631 de substanţe care stau la baza aromei sale complexe sunt distruse de salivă, astfel că buchetul său se schimbă înainte ca noi să înghiţim”, a adăugat profesorul.
Specialistul afirmă că oamenii de ştiinţă au identificat până acum doar două arome care sunt interpretate la fel de nas, fie că ajung la receptori dinspre exterior sau dinspre interior: ciocolata şi lavanda (descopera.ro).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE