Patrulaterul Aurifer din Munții Apuseni, locul plin de metale prețioase. Proiectul care vizează al doilea cel mai mare zăcământ de aur din Europa 

Stoparea mineritului aurifer s-a produs în condițiile în care rezervele geologice de aur dovedite ale României sunt estimate la 750 de tone.

Mii de tone de argint, în subteranul Apusenilor

Cantitatea a fost înaintată la capătul studiilor geologice efectuate în principalele perimetre auro-argentifere din țară. 

Aceste rezerve sunt concentrate, în principal, în Munții Apuseni, unde au existat exploatări miniere în funcțiune și au fost propuse proiecte private de extracție la nivel industrial a metalelor prețioase. 

Estimările mai arată că în aceste perimetre se află rezerve estimate câteva mii de tone de argint. Luând în considerare prețul de piață actual al aurului, cantitatea dovedită a exista în subsolul României valorează aproximativ 450 de miliarde de lei (circa 90 de miliarde de euro).

Cel mai important perimetru – Roșia Montană

Cel mai mare zăcământ de metale prețioase se află în perimetrul Roșia Montană, cu aproximativ 315 tone de aur și 1.500 de tone de argint. Al doilea cel mai mare zăcământ, cu rezerve estimate la peste 200 de tone de aur și cantități semnificative de cupru, este în zona localității Rovina, din județul Hunedoara. 

În apropiere se află perimetrul Certej, unde s-ar afla în jur de 65 de tone de aur și argint asociat. Alte zăcăminte, de mai mică importanță, se regăsesc la Băița-Crăciunești, Barza și Bolcana, tot în județul Hunedoara, respectiv la Bucium, Baia de Arieș și Zlatna, în județul Alba. Zăcământul de la Bucium este estimat la circa 40 de tone de aur. Toate acestea se află în așa-zisul Patrulater Aurifer din Munții Apuseni, respectiv Munții Metaliferi, o zonă delimitată de orașele Deva, Brad, Baia de Arieș și Zlatna. 

Exploatarea la nivel minier a aurului în România a fost oprită în 2005, odată cu închiderea fostei exploatări miniere de stat de la Roșia Montană. În prezent, în România, exploatarea aurului se desfășoară la scară foarte redusă, doar prin circa 10 licențe active pentru extracția aurului aluvionar, în principal pe cursul unor ape curgătoare din Munții Apuseni. 

Firma care deține singura licență de exploatare valabilă

În ceea ce privește drepturile de exploatare în perimetre auro-argentifere, potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), există o singură licență în vigoare. 

Este vorba despre licența de exploatare a zăcămintelor de cupru cu conținut de aur din perimetrul Rovina, județul Hunedoara, deținută de societatea Samax Romania SRL. 

În 2024 au expirat două licențe ce aparțineau unor companii de stat, respectiv REMIN Baia Mare și Minvest Deva, pentru perimetrul Baia de Arieș. În ambele situații, licențele nu au mai fost prelungite în condițiile în care societățile care operau în trecut activitățile de exploatare sunt fie închise definitiv (cazul Baia de Arieș), fie în insolvență (cazul Baia Mare). 

Tot în 2024, în luna iunie, ANRMPSG a decis să nu mai prelungească licența pentru cel mai mare perimetru minier din țară, cel de la Roșia Montană, după ce compania canadiană Gabriel Resources a pierdut disputa comercială cu statul român, derulată pe parcursul a 8 ani la Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile de pe lângă Banca Mondială. 

Gabriel Resources n-a abandonat

Compania canadiană nu a renunțat însă la disputa cu statul român și a contestat hotărârea din 8 martie 2024, în scopul anulării acesteia. Gabriel Resources a solicitat anul trecut emiterea unor licențe de exploatare pentru două perimetre din zona Bucium, dar nu a primit, deocamdată, un răspuns.

Potrivit datelor ANRMPSG, mai există o licență activă, dar aceasta nu se referă strict la un perimetru auro-argentifer. Societatea de stat Băița SA Ștei, din județul Bihor, exploatează un zăcământ polimetalic, printre metalele existente (cupru, molibden, bismut, wolfram, plumb, zinc) regăsindu-se, în concentrații foarte mici, și aur, și argint.

Licența pentru perimetrul Certej, expirată din ianuarie 2025

În 24 ianuarie 2025 a expirat licența de exploatare pentru perimetrul Certej, deținută de compania de stat Minvest Deva și care era cedată în favoarea societății Deva Gold SA. 

Chiar dacă reprezentanții ANRMPSG au inițiat încă din decembrie 2024 un proiect de Hotărâre de Guvern pentru încheierea actului adițional nr. 11 la licența de concesiune nr. 435/1999 a activității de exploatare a minereurilor auro-argentifere şi a andezitului industrial și de construcție în perimetrul Certej, actul normativ nu a fost adoptat. 

În ședința de Guvern din 28 ianuarie 2025 s-a discutat doar o „analiză” referitoare la proiectul de hotărâre care vizează prelungirea licenței. Reprezentanții ANRM au refuzat să comunice motivul pentru care adoptarea hotărârii a fost amânată. 

Acționarii Deva Gold SA erau, în decembrie 2024, compania canadiană Eldorado Gold cu 80,5% din acțiuni, Minvest SA, cu 19,25% din acțiuni și Cartel BAU SA, firmă de construcții din Cluj, cu o participație de 0,25% din acțiuni. La finalul anului trecut, Eldorado Gold a anunțat vânzarea participației sale de 80,5% în Deva Gold SA, fără a dezvălui identitatea cumpărătorului.

La Certej ar trebui 1.653 de tone de cianură

La Certej, pe lângă cele 65 de tone de aur, se estimează că în zăcământ ar exista 300 de tone de argint. Suprafața afectată de un potențial proiect de exploatare este de 250 de hectare, iar durata estimată a exploatării se întinde pe 16 ani. 

În această perioadă ar urma să fie procesată o cantitate de 45,5 milioane de tone de minereu, cu un consum anual de cianură de 1.653 de tone. Proiectul implică tăierea câtorva zeci de hectare de pădure, ceea ce a atras protestul organizațiilor pentru protecția mediului. 

Planul prevedea depozitarea sterilului într-un iaz de decantare de 63 de hectare, ceea ce a stârnit, de asemenea, îngrijorări privind eventuale accidente ecologice. În 2016, Ministerul Apelor și Pădurilor a emis un aviz de defrișare, dar acesta a fost atacat de organizațiile de mediu. 

În 2019, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv Planul Urbanistic Zonal (PUZ), ceea ce a blocat proiectul. PUZ-ul proiectului minier Certej a fost aprobat de Consiliul Local Certeju de Sus în 2010. 

Instanțele de judecată au constatat, ulterior, că emitentul a încălcat grav și procedurile de consultare cu publicul, precum și procedurile de consultare cu alte autorități competente să emită avize experte, cum ar avizul de gospodărire a apelor. 

Se cere aviz de mediu nou pentru Certej

În 2024, societatea Deva Gold SA a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara documentele necesare obținerii avizului de mediu necesar eliberării unui nou PUZ pentru proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”. 

„Investiția propusă reprezintă o valorificare a resursei de minereuri auro-argentifere a căror exploatare poate contribui la constituirea unor surse de venit, pentru populaţie prin salarizarea forţei de muncă ocupate, pentru administraţia comunei prin taxele şi impozitele locale încasate, cât și pentru statul român prin colectarea de taxe și redevențe miniere și impozitele ce rezultă din activitate”, se susține în studiul de evaluare. 

Exploatarea ar urma să se facă în carieră și transportul minereului la uzina de preparare. În raportul de mediu nu se face nicio referire la utilizarea cianurii în procesul de extracție a aurului, urmând a fi aplicată metoda clasică de „flotație”. 

„Fluxul tehnologic proiectat presupune prelucrarea minereului prin flotare și obținerea unui concentrat auro-argentifer vandabil. În contextul unei dezvoltări durabile s-a avut în vedere soluția codepunerii sterilului de exploatare împreună cu sterilul de flotație filtrat, minimizarea depozitelor de deșeuri miniere, reducerea impactului asupra mediului a deșeurilor sterile (depozite mai stabile, cu posibilitate redusă de generare ape acide)”, se susține în raportul menționat. 

Masa minieră propusă a se exploata este de 109 milioane de tone, din care steril 81 de milioane de tone și masa utilă de 28 de milioane de tone. Capacitatea de producție ar urma să fie de până la 3 milioane de tone de minereu anual.

Aurul de la Rovina, vândut înainte de a fi extras

Proiectul minier de la Rovina, județul Hunedoara, este singurul deținut în proporție de 100% de o firmă privată. Inițiatorul este Samax România SRL, subsidiară a companiei canadiene Euro Sun Mining. 

Din noiembrie 2018, Euro Sun Mining deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate până în 2038. Acesta vizează exploatarea a trei zăcăminte principale: Rovina, Colnic și Cireșata, care se întind pe o suprafață de aproximativ 2.768 de hectare. 

Proiectul este considerat al doilea cel mai mare zăcământ de aur din Europa și al 14-lea la nivel mondial, cu resurse estimate la 7 milioane de uncii echivalent aur (aproximativ 200 de tone de aur și 635.000 de tone de cupru).

Proiecte blocate de grupuri civice

Și acest proiect a întâmpinat opoziție din partea societății civile și a organizațiilor de mediu. În decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a suspendat avizul de mediu necesar pentru planul urbanistic, blocând astfel avansarea proiectului. 

În noiembrie 2023, organizația Declic a obținut în instanță anularea avizului de mediu pentru planul urbanistic, ceea ce a oprit avizarea proiectului minier. 

În ciuda acestor provocări legale, în noiembrie 2024, Euro Sun Mining a încheiat un memorandum de înțelegere obligatoriu cu gigantul elvețian Glencore, cel mai important furnizor mondial de materii prime și materiale rare, pentru vânzarea în avans a întregii producții de aur estimată a fi obținută. 

Acest acord a oferit Glencore dreptul de a nominaliza un director în consiliul de administrație al Euro Sun Mining. 

Extragere prin procedura tehnologică de „flotație”

Reprezentanții companiei canadiene au precizat că în procesul de producție nu ar urma să fie utilizată cianura, ci tot procedura tehnologică prin „flotație”.

În raportul de mediu, realizat în 2022 și anulat în instanță, se preciza că pe perioada valabilității licenței se vor exploata 133,4 milioane de tone de minereu de cupru cu conținut de aur din care se vor procesa 119,4 milioane de tone, restul de 14 milioane de tone fiind reprezentat printr-o cantitate de minereu sărac ce va fi procesată ulterior la uzină împreună cu minereul bogat de la mina Cireșata. 

„Varianta tehnologică propusă pentru procesarea minereului din zăcământul Rovina are la bază procedeul de concentrare prin flotație. Pentru realizarea unei granulometrii adecvate mineralizației (granule cuprifere și aurifere de dimensiuni micronice fin diseminate în masa sterilă), minereul este supus unor operații succesive de concasare și măcinare”, se mai susține în raport. 

Compania canadiană prezintă proiectul minier Rovina ca fiind al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume și al doilea cel mai mare din Europa.

Foto: Mining Watch Romania, Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro