Dacă ajungeţi în Braşov, nu rataţi un miracol al naturii
Braşovul este una dintre cele mai cunoscute atracţii turistice din România. Printre obiectivele care merită vizitate aici sunt Pietrele lui Solomon, de care este legată tradiţia Junilor Braşovului. Specialiştii consideră că sărbătoarea Junilor este mai mult decât un moment folcloric, este o manifestare care îmbină în egală măsură elemente de mit, folclor şi de magie.
Aici a fost ocetate dacică
În prima duminică după Paşte (Duminica Tomii), Junii Braşovului ies călare la Pietrele lui Solomon printr-un ritual care merită văzut. Această tradiţie este expresia unui străvechi ritual legat de moartea şi de renaşterea timpului calendaristic, dar şi de iniţiere în rândul feciorilor care erau luaţi din sânul familiei şi duşi la Pietrele lui Solomon pentru o perioadă, unde erau supuşi unui antrenament dur (astăzi se mai păstrează aruncarea buzduganului – n.r.) pentru apărarea cetăţii dacice care exista în Scheii Braşovului.
Cetatea de la Pietrele lui Solomon a fost o fortificaţie localizată în vecinătatea Braşovului, la poalele de nord-vest ale Tâmpei. În urma cercetărilor arheologice, începute de Julius Teutsch în 1913, s-a putut constata o continuă locuire a cetăţii pe întreaga durată a neoliticului, adică de peste 6.000 de ani, a epocii bronzului şi cea a fierului.
Cetatea era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri dacice.Tot prin metode arheologice a fost stabilit şi momentul distrugerii cetăţii, care s-a petrecut în timpul războaielor daco-romane. Astăzi, pe locul cetăţii se desfăşoară ritualul junilor.
«Junii sunt o străveche serbare de primăvară»
“Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care comemorează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi (…), iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch).
După ce străbate centrul oraşului, ceata junilor se îndreaptă către Pietrele lui Solomon. Pe costumele purtate de tineri se regăsesc frunza de stejar şi viţa-de-vie, despre care unii istorici spun că ar fi semne ale unui vechi cult al zeului Dionisos
Citiţi şi: «Babele de la Bozioru»