Plăcinta cu brânză din comerț conține glicerină, cisteină și mulți aditivi

Era prea frumos să fie și rapid de preparat și gustos și sănătos. Dar nu este chiar așa. Mai mult decât atât, este greu de închipuit că există persoane care să nu consume cu multă plăcere delicioasele plăcinte, fie pentru a încheia o masă sănătoasă luată în tihnă acasă sau la un local, fie chiar și fugitiv de la o patiserie. Însă trebuie să fim cu mare băgare de seamă atunci când alegem  un astfel de semipreparat.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii decembrie anul curent, 14 sortimente de plăcinte cu brânză comercializate în cadrul marilor structuri comerciale de tip hipermarket. Astfel, s-a descoperit că 92% din plăcintele analizate conțin arome artificiale în compoziția umpluturii, dintre care 14% arome de brânză, 7% aromă de portocale, iar la 71% dintre produse aromele folosite în compoziția umpluturii nu au o denumire precizată. La unele sortimente de placintă cu brânză există în umplutură celuloză, amidon, zer praf, praf de ou, fibre de grâu, fibre, glicerină, pulbere de brânză, fâină de orez dar și aditivi alimentari.

Mai exact, în cele 14 plăcintele cu brânză analizate, situație se prezintă astfel:

• 50% din plăcintele analizate conțin glicerină;
• 43% din plăcintele analizate conțin conservanți, dintre care 29% sorbat de potasiu și 14% benzoat de sodiu;
• 36% din plăcintele analizate conțin carboximetilceluloza de sodiu;
• 36% din plăcintele analizate conțin acid citric;
• 36% din plăcintele analizate conțin celuloză;
• 28% din plăcintele analizate conțin fosfați, dintre care 14% difosfați și 14% fosfat d3. sodiu;
• 21% din plăcintele analizate conțin acid ascorbic;
• 21% din plăcintele analizate conțin alfa-tocoferol;
• 21% din plăcintele analizate conțin caroteni;
• 14% din plăcintele analizate conțin caragenan;
• 14% din plăcintele analizate conțin silicat de calciu;
• 14% din plăcintele analizate conțin dioxid de siliciu;
• 14% din plăcintele analizate conțin annatto;
• 14% din plăcintele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași;
• 7% din plăcintele analizate conțin clorură de calciu;
• 7% din plăcintele analizate conțin gumă de guar;
• 7% din plăcintele analizate conțin sorbitan tristearet;
• 7% din plăcintele analizate conțin fosfat de diamidon acetilat.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Este știut faptul că aditivii alimentari utilizați în compoziția acestor produse prezintă riscul apariției unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung. De exemplu:

• E 202 – sorbat de potasiu, Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
• E 211– benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă.
• E 322 – lecitina de soia se obtine din reziduurile lichiderămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.
  E 330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
  E407 – caragenanul este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
  E412 – guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.
• E 422 – glicerol/glicerinasau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării aluatului/umpluturii pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E 422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Glicerina se folosește și în produsele cosmetice (creme de mâini, săpunuri, paste de dinți etc.) Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greață, diaree.
• E 450– difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.
  E 460 – celuloza este un aditiv alimentar considerat de specialişti ca fiind inofensiv, insă,  în cazul unor concentraţii mari de celuloză pot apărea probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia sau diareea. Din această cauză, aditivul alimentar E 460 este interzis în alimentaţia copiilor din primii ani de viață.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

• E 509 – clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
  E 551 – slicatul de calciu este un emulgator ce poate produce alergii cu manifestari dermatologice
• E920 – cisteinăeste agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie sa evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producţia mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul.

„Plăcinta cu brânză realizată în sistem industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea plăcintei tradiționale. În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: griș de grâu, fulgi de cartofi, fibre de grâu, arome artificiale etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Le sugerez consumatorilor să cumpere plăcinte cu brânză numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni/pictograme care apar pe ambalajul unor produse de acest tip și care au rolul de a le abate atenția cu privire la informațiile esențiale, menite să-i ajute să aleagă în cunoștință de cauză.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro