Hantavirus sub monitorizare

Autoritățile sanitare internaționale monitorizează cu atenție focarul de hantavirus apărut în urma cazurilor confirmate pe nava MV Hondius, iar data de 19 mai este considerată un moment critic pentru evoluția situației epidemiologice.

Potrivit experților, apariția unor cazuri noi în jurul acestei date ar putea indica faptul că virusul s-a transmis mai departe, dincolo de pasagerii inițial infectați.

„Avem acum 10 cazuri de hantavirus, un pacient aparent zero și nouă cazuri de infectare de la om la om din generația a doua”, a spus medicul-cercetător Steven Quay.

În prezent, nu au fost confirmate îmbolnăviri în rândul persoanelor care nu au avut legătură cu nava, însă specialiștii avertizează că perioada de incubație a hantavirusului îngreunează evaluarea reală a riscului.

Aproape 30 de persoane au părăsit nava înainte să devină clar că ar fi putut fi purtători ai unei boli letale. Aceștia ar fi putut intra în contact cu sute de oameni în ultimele două săptămâni.

Nu există dovezi că virusul s-a răspândit dincolo de limitele navei, subliniază sursa citată.

Totuși, cercetătorii consideră că „data de 19 mai este o dată bună de urmărit”, deoarece ar putea marca începutul unor posibile cazuri de transmitere secundară sau terțiară.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infecția produsă de hantavirus poate duce la sindromul cardio-pulmonar cu hantavirus (HCPS) sau la febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS), cu o rată a mortalității care poate varia în funcție de regiune.

Perioadă de incubație și risc de transmitere a hantavirusului

Medicul-cercetător Steven Quay estimează că simptomele apar, în medie, la aproximativ 22 de zile de la expunere, ceea ce complică detectarea rapidă a noilor infectări.

Asta după ce a calculat că toate cazurile din a doua generație, cele care au implicat persoane care au dezvoltat simptome după contactul cu „pacientul zero”, Leo Schilperoord, în vârstă de 70 de ani, s-au îmbolnăvit în medie în trei săptămâni.

„Dacă cazurile continuă și după acest moment, probabil vor fi cazuri de la a doua la a treia generație”, a explicat acesta.

În focare anterioare ale virusului, perioada de incubație a variat între 22 și 28 de zile, ceea ce susține ipoteza unei monitorizări pe termen lung.

Riscuri limitate pentru populația generală

Specialiștii afirmă că riscul pentru publicul larg rămâne redus, întrucât transmiterea necesită contact apropiat. Mai exact, virusul se răspândește doar prin contact apropiat precum sărutul, împărțirea alimentelor sau expunerea la fluide corporale.

Cu toate acestea, cercetătorii nu exclud posibilitatea unor scenarii mai complexe de transmitere a hantavirusului Andes, inclusiv prin expuneri indirecte în spații închise.

Asta pentru că tulpina Andes ar putea fi chiar mai contagioasă decât se credea anterior.

Profesorul Joseph Allen, de la Universitatea Harvard, a declarat că a fost în contact cu un medic de pe MV Hondius, care era îngrijorat că unii dintre cei infectați nu au avut contact apropiat cu pacientul zero.

Practic, aceștia s-au intersectat doar în sălile de mese sau în sălile de curs. Asta ar însemna că tulpina HV Andes s-ar putea răspândi prin transmitere aeriană.

De altfel, într-un focar anterior al tulpinii în provincia Chubut, Argentina, s-a raportat că o persoană s-a infectat după ce a salutat în treacăt o persoană simptomatică la o petrecere de ziua de naștere.

Jurnaliștii The Telegraph spun că dacă toți cei infectați de pe nava MV Hondius ar fi luat virusul de la pacientul zero, rata de reproducere a virusului ar fi de aproximativ 9, similară cu varianta Omicron a COVID-19. Totuși, izolarea navei a putut amplifica artificial această valoare față de ce s-ar fi întâmplat în mod normal.

Tulpina Andes ar putea fi mai ușor transmisibilă decât se credea inițial, iar persoanele care au intrat în contact cu cei întorși de pe nava MV Hondius ar putea fi expuse riscului de infectare.

Un cercetător român a calculat cât de severă ar fi o epidemie de hantavirus față de cea de COVID-19.

Data de 19 mai, moment decisiv

Dacă până la 19 mai nu sunt raportate cazuri noi în afara celor deja cunoscute, situația ar putea fi considerată sub control.

În schimb, apariția unor noi infectări după această dată ar putea indica extinderea focarului.

„19 mai este o dată bună de urmărit… dacă cazurile continuă și după acest moment, probabil vor fi cazuri de la a doua la a treia generație”, au concluzionat cercetătorii.

Dacă trece 19 mai și zilele de după fără infecții de generația a treia, următoarea dată de care trebuie să ținem cont va fi 21 iunie, potrivit sursei citate.

„Atunci perioada de incubație își va fi încheiat cursul și nu există nicio șansă ca altcineva să fie infectat de la primul focar.”

În lipsa unor noi infectări până la finalul perioadei de incubație, experții estimează că focarul ar putea fi declarat încheiat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.