Plantele din București nu se mai pot adapta la noile temperaturi din Capitală: soluțiile recomandate de arhitecți

Bucureștiul, tot mai sărac în spații verzi

Schimbările climatice și poluarea au modificat semnificativ peisajul urban din Capitală. Zonele care altădată erau pline de vegetație sunt acum uscate, iar multe plante și arbori nu mai reușesc să supraviețuiască.

„E mort aşa, pustiu parcă, abandonat”, spune un trecător pe lângă Piața Operei, descriind realitatea tristă a spațiilor verzi, conform Observator News.

Nici parcurile nu mai sunt verzi. În Herăstrău, de pildă, porțiuni întregi de teren au devenit simple întinderi de pământ. Principalul motiv: temperaturile extrem de ridicate și lipsa adaptării unor specii la secetă.

Sistemele de irigații nu fac față

Deși primăriile au instalat sisteme de irigații, acestea nu reușesc să salveze vegetația. Specialiștii spun că soluția este înlocuirea arborilor și plantelor care nu mai fac față noilor condiții cu specii rezistente la căldură.

„Coniferele au început să sufere mai ales în ultimii ani în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment la amenajările din Bucureşti. Nu mai face faţă condiţiilor actuale. Recomand Ginko biloba. Este o specie care nu este atât de răspândită în Bucureşti, dar în alte capitale europene, cu precădere în Budapesta, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat peisagistul Anca Strugariu, potrivit sursei citate.

Betonul și canicula, o combinație sufocantă

Efectele schimbărilor climatice sunt amplificate de lipsa spațiilor verzi.

„80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, a declarat Andrei Coşuleanu, fondator Act for Tomorrow.

Cercetările confirmă că o vegetație mai bogată ar putea reduce semnificativ disconfortul termic.

„Un astfel de coronament reduce cu până la 12 grade Celsius temperatura. Adică în loc să avem acele 38, 40 de grade Celsius pe care le resimţim frecvent în timpul verii în Bucureşti în iulie, august, am avea undeva la 32 de grade Celsius”, spune Sorin Cheval, cercetător științific gradul 1.

Schimbări în sectorul 1 și planuri

În sectorul 1 se testează deja înlocuirea arborilor și se anunță îmbunătățirea rețelelor de irigații.

„Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră fără să mai plătim la Apa Nova”, a declarat Cătălina Manea, șef serviciu spații verzi sector 1.

Cartierelor-dormitor le lipsesc spațiile verzi

Un studiu recent arată că zonele dens populate, precum Pantelimon, Colentina și Militari, au cele mai puține spații verzi din București. 

Această situație amplifică efectele valurilor de caniculă și face orașul greu de suportat pentru locuitori.

Specialiștii avertizează că adaptarea peisajului urban din București la noile realități climatice nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Ginko Biloba, trifoiul și alte plante rezistente la secetă pot fi soluții pentru a readuce verdeața într-un oraș sufocat de beton și temperaturi extreme.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro